– Pe lista de așteptare pentru a adopta un copil din județul Suceava se află 37 de familii
– Dintre acestea, doar 28 de familii au reușit să obțină atestatul de părinți adoptivi și au șanse să obțină într-un viitor mai apropiat dreptul de a înfia un copil
– În perioada 1998-2006, în județul Suceava s-au făcut 270 de adopții naționale
– Mult mai mare este însă numărul adopțiilor internaționale, 342 de copii din județ având în momentul de față părinți cetățeni străini
– Pentru 22 dintre acești copii nu există rapoartele anuale privind condițiile în care trăiesc și evoluția acestora în familiile care i-au adoptat
Numărul cererilor de adopții de copii depuse în Suceava depășesc cu mult posibilitățile existente în prezent în județul nostru. Potrivit datelor existente la Direcția pentru Protecția Copilului Suceava, la momentul actual sunt înregistrate 37 de cereri de adopție, care își așteaptă soluționarea. Și, deși acest număr pare destul de mic, faptul că există solicitări vechi de aproape doi ani demonstrează că familiile care doresc să înfieze un copil trebuie să mai aștepte până când își vor putea îndeplini visul. Potrivit spuselor vicepreședintelui Consiliului Județean Suceava, Stela Acatrinei, „coada” existentă pentru adopții poate fi explicată prin aceea că familiile care depun aceste cereri trebuie să treacă prin mai multe verificări extrem de severe, care să arate că pot înfia un copil. Astfel, în baza Legii 273/2004 privind regimul juridic al adopției, specialiștii Direcției pentru Protecția Copilului Suceava au sarcina să evalueze personalitatea, starea sănătății și situația economică a adoptatorului sau familiei adoptatoare, viața familială, condițiile de locuit, aptitudinea de educare a unui copil; motivele pentru care adoptatorul sau familia adoptatoare dorește să adopte, și să depisteze impedimentele de orice natură relevante pentru capacitatea de a adopta. În baza acestor evaluări și în situația în care rezultatele sunt favorabile adoptării, DPC Suceava emite atestatul de persoană sau familie aptă să adopte. Adopția nu va putea fi însă încuviințată de către instanțele judecătorească decât după ce copilul a fost încredințat pentru o perioadă de 90 de zile persoanei sau familiei care dorește să-l adopte, astfel încât justiția să poată aprecia, în mod rațional, asupra relațiilor de familie care s-ar stabili dacă adopția ar fi încuviințată.
– 28 de familii care vor să înfieze un copil au primit atestatele de părinți adoptivi
Stela Acatrinei a mai precizat că unul dintre motivele pentru care există această listă de așteptare pentru înfieri este și refuzul unora de a adopta copiii care le sunt prezentați, pierzând astfel rândul pe listele de așteptare. „Plus că înfierea se face și în baza unui raport prezentat de asistenții maternali profesioniști, care iau în îngrijire copii adoptabili, pentru a vedea dacă se pot adapta în familie. Și de multe ori, acești asistenți se atașează de copiii pe care îi primesc, și doresc, la rândul lor, să îi înfieze. Dar, este posibil ca, uneori, asistenții maternali să nu dea referințe exacte despre copii, precizând că au un anumit comportament, pentru a-i avea astfel mai mult timp în plasament maternal și deci pentru a-și păstra slujba, dacă se poate spune așa”, a declarat vicepreședintele CJ Suceava. Ea a precizat că din cele 37 de cereri depuse, în cazul a 28 de familii au fost acordate deja atestatele de părinți adoptivi, 4 solicitări sunt în curs de evaluare, iar alte 5 sunt pe lista de așteptare. Cu toate acestea însă, deși există numeroase cereri pentru înfieri de copii, Stela Acatrinei a precizat că legislația în vigoare, în baza cărora se fac adopțiile, nu favorizează și nu încurajează acest procedeu. „Toate actele normative în vigoare nu încurajează adopțiile. Și asta pentru că, prin lege, se încurajează păstrarea copilului în familia naturală, plasarea lui într-o familie maternală, sau într-un centru de plasament, și ca o ultimă soluție, deși nu este indicată, adopția. Se caută, dacă nu familia lui naturală, măcar o familie lărgită, cum este cea a asistentului maternal, în ideea că acel copil se va întoarce alături de părinții lui. Plus că în calitate de asistent maternal poți să ții un copil până la 18 ani. Și de multe ori acești copii rămân pentru totdeauna în familiile maternale, fiind în cele din urmă înfiați de către acestea”, a precizat Acatrinei. Ea a mai spus că din datele existente reiese faptul că în ultimii 9 ani în județul Suceava au fost aprobate nu mai puțin de 279 de adopții, din care 155 de fete și 124 de băieți. „Adopțiile naționale se fac mai greu, pentru că cei care solicită înfierea unui copil trec prin verificările de care am mai menționat. Trebuie să se verifice cât mai corect dacă cei care depun cereri pot oferi condiții pentru copii. Mai mult, cel care vrea să facă adopția face un curs la Direcția de Asistență Socială, pentru a fi informat ce îndatoriri are față de copil, și abia după acest curs se atestează ca și părinte adoptiv”, a mai afirmat Acatrinei.
– În perioada 1998-2004 cetățenii străini au înfiat 342 de copii din județul Suceava
Numărul adopțiilor naționale făcute din județul Suceava este însă cu mult depășit de adopțiile internaționale. Potrivit datelor furnizate de Stela Acatrinei, în perioada 1998-2004 au fost aprobate 342 de cereri de adopții internaționale pentru copii din județul Suceava. Astfel, cetățeni din Italia adoptat 166 de copii, din SUA – 101, în Israel – 20, Spania – 19, Belgia – 10, Franța – 8, Irlanda – 5, Grecia – 4, Canada – 3, Australia – 2, Germania – 2, Norvegia – 1 și în Austria – 1.
– Pentru 22 dintre copiii înfiați de cetățenii străini nu mai există nici o informație privind modul în care sunt crescuți
Stela Acatrinei a ținut să precizeze că o situație mai deosebită este dată de este lipsa informațiilor față de modul în care sunt crescuți 22 dintre cei 342 de copii înfiați de cetățenii străini. Astfel, din informațiile existente la Direcția pentru Protecția Copilului Suceava, deși părinții adoptivi ai celor 22 de copii trebuiau să întocmească și să trimită un raport privind situația copiilor înfiați, nici până în prezent acestea nu au ajuns la autoritățile din județul Suceava. Este vorba aici despre 17 copii înfiați de cetățeni din SUA, doi copii în Germania, și câte unul în Spania, Grecia și Italia. Acatrinei a precizat că aceste rapoarte ar fi trebuit înaintate Autorității Naționale pentru Protecția Copilului, care la rândul ei avea obligația de a le transmite la unitatea subordonată din Suceava. „La noi nu există raportul care se face anual privind starea de sănătate, condițiile oferite de părinți, și modul cum au evoluat copiii în timp. Copiii trebuie să fie urmăriți pentru că interesul este al statului român. Fiind cuprinși în sistemul de protecție a copilului, normal ar fi ca Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copiilor să se considere părintele lor tutelar. Și ne interesează ca cei care au făcut acest gest, de a adopta copii români, să se preocupe de starea de sănătate a lor, iar noi să știm condițiile în care trăiesc, mai ales că ei au fost luați la vârste foarte fragede”, ne-a declarat Acatrinei. Nu în ultimul rând, ea a mai adăugat că în ultimele discuții avute cu conducerea Direcției pentru Protecția Copilului, Suceava a solicitat reluarea intervențiilor către Autoritatea Națională în vederea primirii rapoartelor întocmite pentru cei 22 de copii.
