Consiliul Național Secuiesc intenționează să finalizeze, până la sfârșitul lunii ianuarie, referendumul intern privind autonomia Ținutului Secuiesc, până în prezent circa 200.000 de persoane pronunțându-se în favoarea autonomiei, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Vicepreședintele CNS, Ferencz Csaba, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, că până în prezent aproximativ 200.000 de persoane cu drept de vot din județele Covasna, Harghita și Mureș s-au pronunțat în favoarea autonomiei în cadrul referendumului intern, neoficial pe tema autonomiei Ținutului Secuiesc, iar acesta continuă și în această lună în mai multe localități.
Potrivit deciziei Comisiei Permanente a CNS, referendumul intern privind autonomia Ținutului Secuiesc va fi finalizat până la sfârșitul lunii ianuarie și reprezentanții Consiliului speră ca până la acea dată aproximativ 250.000 de persoane să se pronunțe în cadrul referendumului.
Referendumul intern, neoficial, cu urne mobile a fost finalizat în mai multe localități din județele Covasna și Harghita, iar în aceste zile va fi reluată consultarea populației privind autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc. Până în prezent, peste 99% dintre votanți s-au pronunțat în favoarea autonomiei.
Ferencz Csaba a explicat că din perspectiva dezideratului privind autonomia Ținutului Secuiesc, anul 2008 este unul foarte important pentru a se face cunoscută această voință și de a valorifica rezultatul referendumului pe plan internațional. Vicepreședintele CNS a subliniat că prin prezența episcopului Tokes Laszlo în PE există șanse să fie înregistrați pași importanți la nivelul forurilor europene, în acest sens.
În urmă cu câteva luni, Comisia Permanentă a CNS a decis asupra formării unei comisii care în această perioadă, paralel cu desfășurarea referendumurilor, elaborează o strategie de valorificare a rezultatelor și lucrează la întocmirea unui pachet de documente care va fi trimis pe axa București-Budapesta-Bruxelles-New York, diferitelor instituții și organizații.
Potrivit acestei decizii, pachetul de documente urmează să fie trimis președintelui României, conducerii Parlamentului României și Ungariei, respectiv partidelor politice din cele două țări, la mai multe foruri europene și la ONU.
