Raportul final al Consiliului Național de Etică (CNE) asupra tezei de doctorat a lui Victor Ponta a fost finalizat miercuri și va fi făcut public după ce va primi avizul Ministerului Educației, la elaborarea lui ținându-se cont de evaluarea Comisiei Tehnice, potrivit căreia premierul nu a plagiat.
„A fost întocmit și aprobat raportul final, care va merge la Direcția Juridică a Ministerului Educației, pentru avizul de legalitate. Până la obținerea acestui aviz, nu poate fi făcut public conținutul raportului, în conformitate cu regulamentul Consiliului”, a declarat Gabriela Catană, purtătorul de cuvânt al Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică (ANCS) – instituție pe lângă care funcționează CNE.
Potrivit oficialului ANCS, la întocmirea raportului s-a ținut cont de raportul Comisiei Tehnice alcătuite la solicitarea CNE, potrivit căruia procedurile în urma cărora Ponta a obținut titlul de doctor în științe juridice au fost în acord cu legislația în vigoare în 2003 și nu se poate susține calificarea de plagiat, potrivit unui document intrat în posesia MEDIAFAX.
„Teza de doctorat elaborată de domnul Victor Ponta și susținută public în anul 2003 respectă cerințele academice din acea perioadă și este comparabilă din punct de vedere al acestor cerințe cu alte teze de doctorat susținute în acea perioadă. Teza de doctorat are un titlu clar, dezvoltat corespunzător pe parcursul lucrării. Tema tezei de doctorat este în domeniul de preocupărilor academice ale doctorandului și conducătorului de doctorat. Teza de doctorat este clar structurată, are un plan de cercetare coerent. Metodologia este în concordanță cu normele și practicile din domeniul științelor juridice la acea dată. Cercetarea, așa cum rezultă din referatele comisiilor de susținere, prezintă elemente de noutate și cuprinde analize pertinente. Bibliografia utilizată de autor este menționată la sfârșitul lucrării”, a constatat Comisia Tehnică, potrivit documentului.
Comisia Tehnică a concluzionat, de asemenea, că „sunt unele deficiențe în ceea ce privește trimiterile bibliografice în interiorul capitolelor, însă nu se poate aprecia că doctorandul Victor Ponta și-ar fi însușit paternitatea unor idei, concepte, modele care nu-i aparțineau și le-ar fi prezentat drept contribuții personale originale”, conform aceluiași document.
La elaborarea acestor concluzii, Comisia Tehnică a luat în discuție analizarea cadrului legal în vigoare de la data admiterii până la data susținerii publice a tezei de doctorat și acordării titlului de doctor, având în vedere principiul neretroactivității legii.
„În anul 1999, la data admiterii erau în vigoare prevederile Legii învățământului nr. 84/1995, HG nr. 37/1999 privind organizarea și desfășurarea doctoratului și Legii nr. 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe, acte normative care au rămas în vigoare până la acordarea titlului de doctor”, s-a precizat în document.
Comisia tehnică a fost alcătuită de CNE din specialiști în drept penal internațional, în urma unor solicitări de recomandare formulate de Consiliu către facultățile de Drept din București, Iași și Timișoara. Practic, conducătorii acestor facultăți au fost solicitați să recomande câte doi-trei specialiști, din rândul cărora a fost constituită această comisie, au precizat oficialii ANCS.
ANCS a subliniat că CNE este singura structură instituțională exclusiv competentă să se pronunțe pe cazuri ce pot constitui abateri ale demnitarilor de la normele de bună conduită, iar în acest context va analiza și sesizarea premierului Ponta, în vederea clarificării acuzațiilor de plagiat.
În afară de CNE, asupra tezei de doctorat a premierului se va pronunța și Comisia de Etică a Universității București (UB), instituția de învățământ superior anunțând, luni, că o hotărâre în acest caz va fi luată „în cel mai scurt timp posibil”.
Reprezentanții UB au precizat că instituția de învățământ superior s-a autosesizat în acest caz, în baza Cartei Universității din București.
Analizele asupra tezei de doctorat a lui Ponta efectuate de Comisia de Etică a UB și de CNE vin după ce un al treilea for, respectiv Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), a decis, în ședința din 29 iunie, că premierul a plagiat în lucrarea sa de doctorat, fiind propusă Ministerului Educației retragerea titlului de doctor.
Președintele Consiliului General al CNATDCU, Marius Andruh, declara că a fost analizată, pagină cu pagină, o lucrare de 307 pagini, constatându-se că 85 dintre acestea sunt copieri fără indicarea sursei, foarte ușor de detectat.
În ce privește bibliografia lucrării de doctorat a lui Ponta („Curtea Penală Internațională”), în cazul a aproape 40 de pagini ale lucrării nu a fost menționată sursa, potrivit CNATDCU.
Liviu Pop, care a asigurat interimatul la conducerea Ministerului Educației, a emis, înaintea ședinței din 29 iunie, un ordin de reorganizare a CNATDCU și a susținut că acest for nu are competență să ia decizii legate de doctoratul lui Ponta.
La momentul lansării acuzațiilor, Ponta declara că va renunța la titlul de doctor dacă se va stabili, de către comisia de specialitate de la Ministerul Educației, că a greșit trecând la sfârșitul tezei de doctorat autorii din care a citat la bibliografie, și nu în subsolul paginii.
Premierul a transmis ANCS o adresă prin care solicită să îi fie analizată teza de doctorat susținută în 2003.
La 2 iulie, Victor Ponta a afirmat că membrii CNATDCU care au stabilit că teza sa de doctorat reprezintă un plagiat s-au reunit din partea PDL ca pentru o „execuție mafiotă”, fără să fi studiat vreodată o astfel de lucrare, și a precizat că nu va renunța la titlul de doctor și nici nu va demisiona.
Premierul este acuzat de plagiat, conform revistei Nature, care susține că a accesat documente prezentate de o persoană anonimă indicând faptul că mai mult de jumătate din teza sa de doctorat privind Curtea Penală Internațională ar conține texte copiate.
