Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) l-a găsit pe ministrul de Externe, Teodor Baconschi, vinovat pentru discriminare, în contextul afirmației sale legate de romi și infracționalitate, și l-a sancționat cu un avertisment, au declarat, joi, pentru MEDIAFAX, surse din instituție.
„Am analizat, în consiliu, o plângere referitoare la afirmațiile domnului Baconschi despre romi și infracționalitate și am ajuns la concluzia că acestea reprezintă un act de discriminare”, au spus sursele citate.
Baconschi a primit drept sancțiune o recomandare, au precizat sursele citate.
„Sancțiunea pentru domnia sa a fost o recomandare, adică un fel de avertisment. Asta înseamnă că, la o eventuală abatere, va fi considerat recidivist și va fi amendat, însă noi sperăm să nu se ajungă acolo”, au mai precizat sursele citate.
Acestea nu au putut preciza care a fost rezultatul exact al votului în cazul Baconschi.
Conform legii, ministrul de Externe poate contesta în instanță decizia CNCD.
Mai multe zeci de organizații nonguvernamentale au cerut demisia sau demiterea ministrului de Externe, Teodor Baconschi, reprezentanții acestora declarându-se nemulțumiți de un fragment dintr-un discurs al demnitarului pe care îl consideră „rasist” și în legătură cu care l-au reclamat la CNCD.
ONG-urile au fost nemulțumite de o declarație făcută de Teodor Baconschi în timpul întrevederii cu secretarul de stat francez pentru Afaceri Europene, Pierre Lellouche, în 11 februarie 2010, dar și de un comunicat de presă al Guvernului, din aceeași zi, menit să informeze despre temele discuției dintre Emil Boc și Lellouche.
„Vorbind despre comunitatea română din Franța, ministrul Baconschi afirma, conform declarației de presă de pe site-ul MAE: «Avem niște probleme fiziologice, naturale, de infracționalitate în sânul unora dintre comunitățile românești, în special în rândul comunităților cetățenilor români de etnie romă.» Ministrul asociază în mod direct infracționalitatea cu etnia. Mai mult decât atât, într-o manieră de maximă gravitate, dă o explicație biologică asocierii în infracționalitate, explicație caracteristică Germaniei naziste în motivarea Holocaustului”, scriau într-un comunicat din februarie reprezentanții celor câteva zeci de organizații militante pentru drepturile omului care au sesizat problema.
În opinia reprezentanților acestora, Baconschi „nu este la curent cu faptul că asocierea infracționalității cu etnia, acel «racial profiling», nu este nici în spiritul, nici în litera legii europene a secolului XXI pe care o invocă, dimpotrivă”.
Reprezentanții ONG-urilor mai susțineau că asocierea etniei cu infracționalitatea „lezează dreptul romilor la demnitate” și încalcă normele românești, europene și internaționale în materia drepturilor omului.
Mai mult, declarațiile de acest gen nu sunt o premieră în peisajul public românesc, susțineau ONG-urile, amintind de „cazul premierului Călin Popescu-Tăriceanu, sancționat” la momentul respectiv de societatea civilă.
Protestul a fost inițiat atunci de ActiveWatch-Agenția de Monitorizare a Presei, Alianța Civică a Romilor din România (ACRR), Asociația ACCEPT, Centrul de Resurse Juridice și Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice, și susținut de alte câteva zeci de organizații care se ocupă de promovarea drepturilor omului.
În replică, Teodor Baconschi declara la o întâlnire cu reprezentanții romilor, că nimic din convingerile sale nu are de-a face cu rasismul, dar că în calitatea sa nu poate să ignore sau să subestimeze semnalele critice primite din orice stat UE care se confruntă cu infractori.
„Domnul Lellouche a venit însoțit de trei parlamentari cu un mesaj foarte sever, acela că autoritățile franceze roagă autoritățile române să se mobilizeze pentru a diminua infracționalitatea în cadrul comunității românești pentru că aceasta a atins un nivel ingrijorător”, spunea Baconschi. El adăuga că i-a transmis omologului francez că România nu are „cetățeni de două categorii și că încercarea de a cataloga în două grupe este extrem de periculoasă”.
Baconschi amintea că a subliniat în declarația de presă de la finalul întâlnirii cu Lellouche calitatea umană foarte bună a comunității românești din Franța.
„Cuvântul «fiziologică» inducea o idee contrară celei speculate, respectiv că în comunitatea românească nu există o rată anormală. Intenția mea a fost de a spune că în orice comunitate ai o rată de infracționalitate obișnuită. Eu am ieșit în apărarea întregii comunități pe această idee – că nu există printre românii din Franța, de etnie română sau romă, infracționalitate mai mare ca în cea marocană sau, de altfel, din Franța”, explica Baconschi.
El sublinia însă că, în calitate de ministru al Afacerilor Externe, nu poate să ignore sau să subestimeze „semnalele critice primite din orice stat UE care se confruntă pe teritoriul său cu rețele de infractori, crimă organizată, cerșetorie”.
„Avem această problemă. A o ignora nu înseamnă a o rezolva. Sunt de acord cu un apel la luciditate de multe ori autocritică. Așa cum și eu am făcut adineauri mea culpa pentru o expresie răstălmăcită. Așa și eu vă rog să nu băgăm sub covor sau dulap problemele. (…) Trebuie să recunoaștem: există rasism, exisă xenofobie, există politicieni în fiecare țară care sunt tentați să instrumentalizeze această problemă, să creeze țapi ispășitori și să spună, pe fondul crizei economice, «Iată vinovații, iată de ce a crescut infracționalitatea»”, mai spunea ministrul.
El adăuga că acest lucru nu este adevărat și tocmai în acest context este necesară solidaritate în construirea unei strategii de îmbunătățire a imaginii românilor în Europa.
La două săptămâni de la momentul la care Baconschi făcea aceste declarații, aproximativ 300 de persoane, cei mai mulți romi, au organizat un protest în fața Guvernului, cerând demisia ministrului Baconschi, pe care l-au acuzat de rasism. Participanții la protestul de atunci au scandat, au făcut glume și și-au exprimat nemulțumirile față de afirmațiile ministrului „de Extreme”.
