Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a constatat că folosirea cuvântului „țigan” poate avea conotații discriminatorii, în timp ce utilizarea cuvântului „rom” în referirile la minoritatea etnică nu reprezintă o formă indirectă de discriminare. „Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, în cauze recente, a constatat că, în anumite condiții, sintagma «țigan» poate îmbrăca forma unei discriminări, în sensul articolului 2 alineatul 1 și articolului 15 din Ordonanața Guvernului 137/2000, republicată, în situația în care se utilizează cu scopul de a atinge demnitatea ori de a crea o atmosferă de intimidare, ostilă, degradantă, umilitoare sau ofensatoare. Similar, prin Hotărârea 384 din 22 aprilie 2008, Colegiul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării a constatat că utilizarea termenului de «rom» nu reprezintă o formă de discriminare indirectă față de comunitatea majoritară”, se arată într-un comunicat de marți al instituției.
Precizarea Consiliului vine în contextul dezbaterilor publice privind utilizarea sintagmelor „rom” și „țigan”, CNCD formulând un apel la toți formatorii de opinie să promoveze „dialogul intercultural, asigurarea imparțialității, echilibrului și favorizarea liberei formări a opiniilor, prin prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opozitie și în mod special evitarea oricăror forme de discriminare”.
Potrivit sursei citate, România a ratificat Convenția-cadru pentru Protecția Minorităților Naționale prin Legea 33 din 29 aprilie 1995.
„Articolul 3 al Convenției-cadru consacră dreptul, pentru o persoană aparținând unei minorități naționale, de a alege în mod liber de a fi tratată sau nu ca atare. Posibilitatea de a se recunoaște sau nu în denumirea adoptată pentru a desemna minoritatea constituie unul din aspectele esențiale ale acestui drept”, se arată în acest document.
„Colegiul director reiterează apelul său având în vedere recomandările instituțiilor internaționale ca «în mod natural, atunci când se discută situația unui grup minoritar aparte, dorința acestei minorități cu privire la denominare trebuie privită ca un factor determinant»”, mai spune CNCD.
Terminologia utilizată cu privire la minoritatea romilor a cunoscut modificări în plan național, la nivelul statelor membre și în plan internațional, la nivelul Consiului Europei, a Uniunii Europene, a Națiunilor Unite sau a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, modificările survenite reprezentând rezultatul manifestării de voință a reprezentanților minorității în cauză, potrivit CNCD.
„Recentele inițiative legislative privind schimbarea denumirii de «rom» au fost respinse de către Comisiile de specialitate și de Parlamentul României, pe considerentul că acestea vin în contradicție cu prevederile constituționale care garantează egalitatea în drepturi pentru toți cetățenii României”, se mai arată în comunicat.
În final, CNCD arată că instanța Curții Europeane a Drepturilor Omului a constatat în anumite condiții că referirile exprese la anumite persoane, drept „țigani” corelativ unor împrejurări asociate cu modul de viață, comportamentul social, caracterizarea psihologică, aplicarea unui anumit tratament ori refuzul acordării unor drepturi, precum și remarci tendențioase privind originea etnică, sunt esențialmente discriminatorii în absența oricărei fundamentări.
