Emisiile radioactive de la centrala Fukushima-Daiichi din Japonia nu prezintă, în continuare, risc radiologic pentru România, iar analiza centralei de la Cernavodă arată că aceasta este mai sigură decât cea din Japonia, informează, marți, Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare.
„Având în vedere circulația maselor de aer în perioada emisiilor radioactive, prognoza pe următoarele zile, precum și distanțele foarte mari pe care masele de aer contaminate le-au străbatut din momentul emisiei, ținând cont de procesele de dispersie atmosferică și diluția poluantului pe durata transportului la lungă distanță, pentru Europa și implicit pentru România, emisiile radioactive de I-131 care au survenit accidental în perioada 14-30 martie 2011 la centrala nuclearoelectrică de la Fukushima-Daiichi nu reprezintă risc radiologic. Din informațiile pe care le deținem până în prezent, rețelele de monitorizare a radioactivității mediului nu au detectat creșteri ale nivelului radioactivității mediului peste fondul de radiații natural nici în Canada și nici în Europa. Concetrații scăzute de I-131 si CS-137 în aerosoli atmosferici au fost detectate în Canada și Europa”, arată Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN), într-un raport de marți.
Centrele meteorologice din Beijing, Tokyo și Obninsk au emis, în 6 aprilie, un comunicat comun privind circulația maselor de aer în perioada următoarelor trei zile. Din simulările realizate de cele trei centre meteorologice reiese că zonele ce ar putea fi afectate de depuneri radioactive în perioada următoare sunt estul Japoniei (inclusiv insulele din partea de est), partea de nord-vest a Oceanului Pacific și Peninsula Kamchatka.
Totodată, analizând situația din Japonia, reprezentanții CNCAN mai raportează că cea mai importantă contaminare s-a produs în perioada 20-24 martie, în vreme ce ultimele date indică o scădere a ratei de depunere a substanțelor radioactive.
Experții CNCAN au analizat și situația la centrala de la Cernavodă, evidențiind într-un raport distinct diferențele între aceasta și cea de la Fukushima.
Reprezentanții comisiei arată, în primul rând, că circuitul primar de răcire a combustibilului nuclear de la Cernavodă diferă de cel de la Fukushima în ceea ce privește situarea, astfel că centrala din România are un sistem mai sigur.
În al doilea rând, în cazul în care va fi nevoie de apă pentru răcirea reactoarelor de la Cernavodă, stocul disponibil în România este mai mare decât cel din Japonia. De asemenea, la Cernavodă se asigură îndepărtarea căldurii excesive sub formă de aburi, chiar în absența oricăror surse de energie.
Bazinul în care se depozitează combustibilul nuclear uzat se găsește în afara clădirii reactorului, iar acesta este securizat pentru cutremure, astfel că un accident produs în interiorul clădirii reactorului nu poate afecta bazinul.
Totodată, pentru fiecare reactor nuclear de la Cernavodă există o a doua cameră de comandă, calificată seismic, pentru aducerea și menținerea reactorului în stare sigură în cazul unor astfel de evenimente.
La Cernavodă există și sisteme de securitate pasive, precum sistemul de stropire a interiorului anvelopei, bazat pe cădere gravitațională, cu o rezervă de 1.500 de metri cubi (pentru reducerea presiunii în această incintă) și treapta de înaltă presiune a sistemului de răcire la avarie (ECCS), cu acționare pe bază de gaz comprimat, care asigură injecția de apă pentru răcirea reactorului. Aceste sisteme nu necesită alimentare cu energie electrică și sunt calificate seismic, precizează CNCAN.
Construcția reactoarelor nucleare de la Cernavodă diferă de cea a reactoarelor cu vase de presiune. În locul unui vas de presiune sunt 380 tuburi de presiune în care sunt situate fasciculele cu combustibil nuclear și care sunt răcite cu apă grea. Întreg ansamblul de tuburi de presiune este imersat în apa grea moderator aflată în vasul Calandria la temperatură și presiune joasă. Suplimentar, există și funcția de răcire în cazul unor evenimente nucleare.
Centrala nucleară de la Cernavodă mai dispune de două sisteme automate de oprire rapidă a procesului de fisiune. Acestea sunt separate fizic și funcțional, acționând independent, respectiv unul cu bare de oprire prin cădere gravitațională, și unul cu injecție de otravă lichidă. În cazul unor evenimente catastrofale, se injectează automat otravă (gadoliniu) în moderator.
Pentru eliminarea pericolului de explozie cauzată de acumularea de hidrogen, centrala de la Cernavodă este prevăzută cu arzătoare de hidrogen, care asigură arderea acestuia înainte de a atinge concentrații explozive.
De asemenea, la Cernavodă nu există posibilitatea producerii de valuri tsunami.
„CNCAN consideră că centrala nucleară de la Cernavodă respectă toate cerințele de securitate nucleară și radiologică și reasigură că proiectul este unul dintre cele mai robuste din lume. Cu toate acestea, ca o practică normală în urma unui eveniment petrecut la o centrală nucleară, CNCAN va reevalua aspectele de securitate nucleară a centralei nucleare românești, prin prisma incidentului nuclear din Japonia”, precizează experții în raport.
Agenția japoneză pentru Siguranță Nucleară a ridicat, marți, la nivelul maxim accidentul nuclear de la centrala Fukushima, de 7 pe scara evenimentelor nucleare și radiologice (INES), plasându-l la același nivel de gravitate cu cel de la Cernobîl, relatează AFP.
Agenția a precizat însă că nivelul emisiilor radioactive înregistrat de la începutul accidentului nuclear de la Fukushima este de 10 la sută din cel măsurat în 1986, după catastrofa nucleară de la centrala situată în Ucraina.
„Vom continua să monitorizăm situația. Este un nivel provizoriu”, a precizat el, adăugând că decizia definitivă de a clasa acest accident la nivelul 7 va fi luată ulterior, de un comitet de experți internaționali.
