Aproximativ 70.000 de persoane au fost internate, în 2012, pentru tratarea unor afecțiuni asociate consumului de alcool, totalizând peste 570.000 de zile de spitalizare, pentru care Casa Națională de Asigurări de Sănătate a plătit peste 107 milioane de lei, potrivit unui studiu.
Asociația Română pentru Promovarea Sănătății (ARPS) a lansat, miercuri, un studiu privind impactul economic al consumului dăunător de alcool asupra sistemului de sănătate din România care arată că anul trecut Casa Națională de Asigurări de Sănătate a plătit aproape 25 milioane de euro (adică 107.487.375,5 de lei ) pentru cazurile internate în spitale din cauza problemelor de sănătate apărute în urma consumului dăunător de alcool.
Principalele concluzii ale studiului arată că sistemul de sănătate din România gestionează anual aproximativ 70.000 externări atribuibile alcoolului, care antrenează la rândul lor peste 570.000 zile de spitalizare.
„Aproape 25 milioane euro au putut fi evidențiate ca resurse publice rambursate anual pentru episoade de spitalizare direct atribuibile consumului dăunător de alcool. Sumă se bazează pe tarife rambursate și nu pe costuri reale. Ea reprezintă doar o mică parte din costurile reale atribuibile consumului de alcool, iar povara economică asupra sistemului de sănătate este impresionantă”, se arată în studiu.
Potrivit studiului, în anul 2012 au fost identificate în total 69.904 cazuri externate asociate consumului de alcool, toate aceste cazuri însumând un total de 572.549 de zile de spitalizare. Dintre acestea ,73,82 la sută au fost cazuri de boli și tulburări ale sistemului hepatobiliar și ale pancreasului, și 22,26 la sută au fost tulburări mentale organice atribuibile/induse de consumul de alcool/droguri. Dintre toate aceste cazuri, 46,3 la sută au prezentat complicații.
„Printre bolile asociate consumului de alcool se numără și ciroza hepatică, epilepsia primară, tulburări mentale și de comportament, cancere la gură și nazofaringe, esofag, laringe, hepatic, colon și rect sau sân la femei, și tot în cazul femeilor, efecte ale fătului”, se arată în studiu.
Valoarea medie rambursată per pacient internat este de 1.537,6 lei și este peste media națională a tarifului pe caz ponderat de 1.444,00 lei.
Un alt rezultat al studiului arată că anul trecut s-au înregistrat 1.396 de accidente în care unul dintre participanți s-a aflat sub influența alcoolului, iar 50 la sută dintre conducătorii auto care consumaseră alcool aveau sub 35 de ani, în timp ce zece la sută nu împliniseră nici 22 de ani.
Inițiatorii studiului precizează că multiple categorii de costuri considerate relevante pentru costul total nu au putut fi identificate, printre acestea fiind costurile asistenței primare și ambulatorii, costurile asistenței de urgență sau cele aferente concediilor medicale și cele induse de accidente rutiere care au avut drept cauză consumul de alcool.
„O treime dintre conducătorii auto care consumaseră alcool atinseseră nivelul infracțional, fiind depistați cu peste 0,8 g/litru”, a declarat coordonatorul studiului, conf.univ.dr. Florentina Furtunescu.
Deși alcoolismul este perceput de societate ca un viciu, cercetările moderne au evidențiat că dependența de alcool este o afecțiune cerebrală, o tulburare mintală și de comportament recunoscută medical și una dintre cele mai frecvente afecțiuni mintale în Europa, a spus Doina Cosman, șef al Disciplinei de Psihologie Clinică la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca.
„Dependența de alcool prezintă o probabilitate crescută de evoluție progresivă, tulburările asociate consumului de alcool fiind printre primele 10 boli cu impact major la nivel mondial, având consecințe grave asupra vieții persoanei dependente de alcool și a familiei sale. Strategiile terapeutice actuale, abstinența și reducerea consumului dăunător de alcool, oferă specialiștilor în domeniu soluții de succes pentru tratarea acestui complex de fenomene fiziologice, comportamentale și cognitive”, a declarat Doina Cosman.
Ea a mai spus că în fiecare zi, un bărbat are voie să consume maxim patru unități standard de alcool, iar o femeie două unități standard, o unitate standard fiind egală cu 10 grame de alcool pur, ceea ce ar însemna maximum 200 mililitri de vin sau 275 mililitri de bere.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), consumul înregistrat de alcool pe cap de locuitor (15 ani și peste) în România este 10-12 litri de alcool pur pe an.
În anul 2002, ratele mortalității atribuibile consumului de alcool la 100.000 de locuitori au fost mai mari în România decât în țările UE10 pentru ambele sexe și de trei ori mai mari ca cele din UE15. Rata a fost mare în special la bărbații din grupa de vârstă 45 – 64 de ani.
Potrivit OMS, între cauzele de mortalitate atribuibile consumului de alcool, la bărbații cu vârste între 20 – 64 de ani, ratele de mortalitate prin accidente atribuibile alcoolului au fost cele mai mari (47/100.000).
La o persoană consumatoare de alcool, alte șapte sunt afectate, dependența de alcool fiind insuficient diagnosticată și tratată.
Studiul privind impactul economic al consumului dăunător de alcool asupra sistemului de sănătate din România a început în luna mai și s-a încheiat în luna octombrie, fiind realizat de Asociația Română pentru Promovarea Sănătății în parteneriat cu Alianța pentru Lupta Împotriva Alcoolismului și Toxicomaniilor (ALIAT).
