Propunerile de modificare la Codul Muncii duc la o insecuritate pe piața muncii, angajații neputând să-și mai facă planuri pe termen lung sau să ceară credite la bănci, întrucât nu vor mai avea siguranța locurilor de muncă, a declarat, luni, avocatul Costel Gîlcă de la Clubul de Dreptul Muncii.
Avocatul în dreptul muncii a arătat că cea de-a treisprezecea modificare a Codului Muncii, propusă de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, este mai radicală, fiind însă nefavorabilă salariaților, care, în opinia sa, vor fi expuși unei insecurități pe piața muncii, întrucât propunerile de modificare vizează transformarea în regulă a încheierii contractelor pe perioadă determinată.
Practic, modificările supuse dezbaterii publice permit angajatorilor să abuzeze de contracte de muncă pe perioadă determinată, iar acest lucru, coroborat cu posibilitatea „închirierii” de forță de muncă prin agenți de muncă, vor duce la precarizarea locurilor de muncă care, potrivit Organizației Internaționale a Muncii (OIM), înseamnă „drumul către exploatare”.
„Prin această modificare ne îndepărtăm în mod categoric de tradițiile legislative în domeniu. Este pentru prima dată când se creează multiple instrumente legale care încurajează utilizarea muncii pe perioadă determinată în defavoarea contractelor de muncă pe perioadă nedeterminată. Intenția declarată a inițiatorilor, de flexibilizare a raporturilor de muncă, nu și-a găsit cea mai bună formulă de aplicare practică. În măsura în care angajatorii vor abuza de aceste modificări, din flexibilizarea forței de muncă se va ajunge la insecuritatea/precarizarea locurilor de muncă”, a arătat Costel Gîlcă.
Pe de altă parte, el a precizat că sentimentul de insecuritate, care va fi transmis lucrătorilor, îi va determina pe aceștia să accepte orice slujbă, indiferent de condițiile de muncă, doar pentru a avea un venit.
„În 90 la sută dintre cazuri, salariul este unica sursă de venit. Dacă aceasta nu va mai fi sigură, viața noastră se va precariza. Dacă vor fi adoptate aceste modificări, lucrătorii nuși vor mai putea planifica viața pe termen lung, nu vor mai putea contracta credite, pentru că nu vor mai avea siguranța locului de muncă și a unui venit constant”, a explicat reprezentantul Clubului de Dreptul Muncii.
El a mai arătat că, în contextul în care se dorește eliminarea muncii la negru, în modificările la Codul Muncii sunt dispoziții care, fără a încuraja această practică, o permit.
„Extinderea termenului pentru care se pot încheia contracte pe durată determinată, eliminarea limitei de trei contracte succesive pentru perioada de probă, majorarea perioadei de probă sau a perioadei de angajare a agenților de muncă temporară, dar și condițiile utilizării agenților de muncă temporari sunt instrumente de lucru în favoarea angajatorilor”, a mai spus Costel Gîlcă.
În opinia avocatului, modificările aflate în dezbatere publică până luni, deși se doresc a fi în favoarea angajatorilor, le creează și lor probleme, prin eliminarea prevederii referitoare la clauza de neconcurență, care va permite transmiterea informațiilor, de care a luat la cunoștință un salariat, către concurență, fără a exista un instrument de protecție al fostul angajator.
În aceeași linie se înscriu și modificările cu privire la obligația angajatorului de a furniza salariatului sau fostului salariat unele informații privind activitatea desfășurată de acesta către noul angajator.
„Plusul major al acestor modificări îl constituie posibilitatea angajatorului ca, în situația în care se află în dificultăți economice, să nu mai recurgă la concedieri, ci la reducerea programului de lucru, salvându-se astfel locuri de muncă. O astfel de măsură se impunea de multă vreme. Criza economică a găsit România nepregătită din punct de vedere legislativ. Instrumentele pe care un angajator le avea la îndemână erau puține și clare: concedierea salariaților sau închiderea companiei/secției”, a mai spus expertul în dreptul muncii.
El a arătat că în perioada de criză, angajatorii au recurs la tot felul de subterfugii pentru a evita închiderea societății sau concedierile, una dintre măsurile cele mai frecvente fiind aceea de a obliga sau ruga angajații să solicite concedii fără plată.
Pe de altă parte, el a arătat că odată cu aplicarea noului Cod al Muncii, ponderea proceselor câștigate de către salariați va fi cu mult mai mică, întrucât odată cu abrogarea articolului 287 din Lege, sarcina probei în instanță va reveni angajatului, lucru extrem de dificl.
În opinia acestuia, propunerea de modificare referitoare la sarcina probei încalcă prevederile europene privind discriminarea.
Vicepreședintele Confederației Național Sindicale „Cartel Alfa”, Petru Dandea, a arătat că modificările la Codul Muncii sunt în defavoarea salariatului iar Guvernul nu poate folosi ca și argument acordul cu Fondul Monetar Internațional (FMI), deoarece Jeffrey Franks a afirmat deja că nu s-a solicitat României să facă astfel de modificări.
Dandea a declarat că sindicatele se opun ferm adoptării noului Cod al Muncii și vor încerca să împiedice acest lucru în Parlament, având în vedere că nu au fost consultați la elaborarea proiectului de modificare.
