Cu toate că acțiunea a fost mediatizată, la deschiderea expoziției „Cloșca cu puii de aur”, organizată sub egida Consiliului Județean Suceava de către Complexul Muzeal Bucovina (CMB) în colaborare cu Muzeul Județean de Istorie Buzău, care prezintă una din cele mai reușite replici ale Tezaurului de la Pietroasa, publicul sucevean a fost extrem de restrâns. Expoziția, organizată în sălile de la parterul Muzeului de Istorie, le oferă sucevenilor, în premieră, posibilitatea de a vedea una din cele 3 copii realizate în bronz aurit, la scara 1/1, la comanda regelui Carol I. Replica, executată de Paul Telge în anul 1896, se află în patrimoniul Muzeului Județean de Istorie Buzău și va fi expusă la Suceava până la sfârșitul lunii mai a.c. Așa cum a subliniat directorul general al CMB, s-a vrut aducerea la Suceava a pieselor originale, dar Muzeul Național de Istorie a României, care-l păstrează în tezaur, nu a dorit să-l împrumute muzeului sucevean, uzând de motivația că acest lucru nu s-a mai întâmplat niciodată. Demersurile întreprinse de conducerea CMB, în care s-au implicat și Prefectura, precum și câțiva parlamentari suceveni, s-au lovit de refuzul muzeului din capitală și de cel al Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor. „Cloșca cu puii de aur”, care a fost descoperită de doi țărani în anul 1837 în apropierea comunei buzoiene Pietroasa (Pietroasele), de la poalele muntelui Istrița din Carpații de Curbură, a reprezentat, până la descoperirea mormântului faraonului Tutankhamon (1923), cel mai mare tezaur istoric cunoscut din lumea veche. Din cele 22 de piese descoperite inițial, o parte au fost distruse astfel încât, în anul 1842, la Muzeul Național din București au ajuns doar 12 piese de aur cântărind cca. 19 kg. Comoara a trecut prin multe peripeții, în anul 1875 a fost furată, iar în anul 1917 în timpul primului război mondial a fost evacuată la Moscova, odată cu tezaurul țării, fiind returnată abia în anul 1956. Valoarea celor 12 piese de patrimoniu este estimată la cca. 7,5 milioane de euro. „Este o expoziție la care nu ar trebui să zâmbim – a spus directorul general Constantin-Emil Ursu – având în vedere faptul că, tot români de-ai noștri, situați ceva mai la sud, s-au împotrivit ca originalul Tezaurului de la Pietroasa să fie expus la Suceava. Patrimoniul Național nu este numai patrimoniul municipiului București”. Prof. Ioan Mareș a prezentat pe scurt istoria acestui tezaur, iar viceprimarul Angela Zarojanu a felicitat echipa muzeului sucevean pentru organizarea expoziției și pe directorul Constantin-Emil Ursu „care s-a ținut de promisiune, chiar dacă este vorba de o copie, o copie care are valoare istorică”.
