Clopoțelul ca obiect liturgic



Clopoțelul ca obiect liturgic
Clopoțelul ca obiect liturgic

Printre obiectele de cult care sunt păstrate pe Sfânta Masă se găsește și un clopoțel care este folosit în unele momente liturgice, cum este Liturghia Darurilor mai înainte sfințite, pentru a atrage atenția credincioșilor, ca să îngenuncheze și să fie mai râvnitori în rugăciune.
Mai este folosit și în alte împrejurări, ca de exemplu: după terminarea predicii sau citirea Cazaniei, anunțând pe credincioși să se apropie „cu frică de Dumnezeu și cu credință” de Sfântul Altar, spre a se împărtăși.
Clopoțelul s-a folosit în biserică încă din cele mai vechi timpuri, mai ales în vremea persecuțiilor sau năvălirii barbarilor. Era un mijloc de anunțare a creștinilor, fie pentru a închide ușile, fie pentru a părăsi locașul de închinare.
(Pr. Prof. Dr. Ene Braniște, Arhim. Prof. Ghenadie Nițoiu, Pr. Prof. Gheorghe Neda, Liturgica teoretică – manual pentru seminariile teologice, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2002, p. 115, Doxologia.ro)



Recomandări

Moaștele Sfântului Ioan Botezătorul de la Catedrala Arhiepiscopală ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din București vor ajunge la Mănăstirea Hagigadar

Moaștele Sfântului Ioan Botezătorul de la Catedrala Arhiepiscopală ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din București vor ajunge la Mănăstirea Hagigadar
Moaștele Sfântului Ioan Botezătorul de la Catedrala Arhiepiscopală ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din București vor ajunge la Mănăstirea Hagigadar

Credința și inima curată ni-L fac transparent pe Dumnezeu, coordonatele duhovnicești trasate la Catedrala Arhiepiscopală din Suceava

Credința și inima curată ni-L fac transparent pe Dumnezeu, coordonatele duhovnicești trasate la Catedrala Arhiepiscopală din Suceava
Credința și inima curată ni-L fac transparent pe Dumnezeu, coordonatele duhovnicești trasate la Catedrala Arhiepiscopală din Suceava