Dosarul ”Bota”, cunoscut și drept ”clona” Baroului de Avocați, s-a încheiat marți printr-o decizie finală a magistraților de la Curtea de Apel Suceava. Prin această decizie, s-a răsturnat practic verdictul de la Tribunalul Suceava, iar instanța a decis că așa-zișii avocați nu au avut dreptul să practice această meserie. Totuși, au scăpat cu toții de condamnări, și asta pentru că a intervenit prescripția răspunderii faptelor penale.
”Înlătură dispoziție prin care s-a dispus achitarea pentru săvârșirea infracțiunilor de exercitarea fără drept a profesiei de avocat și folosire fără drept a denumirilor «Barou», «Uniunea Națională a Barourilor din România», a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum și folosirea însemnelor specifice profesiei și purtarea robei de avocat”, se arată în soluția Curții de Apel Suceava. Ca urmare, cei trimiși în judecată nu au avut dreptul să practice meseria de avocat, dar au scăpat pentru că faptele sunt prea vechi și a intervenit prescripția.
Inițial, la instanța de fond, toate persoanele trimise în judecată pentru că ar fi înșelat oamenii ca fiind avocați într-un barou paralel cu cel existent au primit soluții de achitare. Este vorba de Pompiliu Bota, Daniela Brândușa Maxim, Dumitru Roland Mîndrilă, Dan Marcel Roibu, Traian Vasile Nistor, Dumitru Dascălu, Constantin Mircea Dan Meslec, Ionel Marian Jurgiu și Liliana Adriana Caisîn.
Mai trebuie spus că instanța a mai decis confiscarea tuturor robelor și a insignelor pe care ”avocații” Baroului Bota le-au folosit de-a lungul timpului, măsură care arată că aceștia și-au exercitat profesia fără a avea acest drept.
- Un dosar mamut, cu peste 3.200 de infracțiuni
În acest dosar, mai multe persoane au fost trimise în judecată pentru că ar fi profesat ilegal în cadrul unui barou care a „clonat” practic baroul tradițional al avocaților. Anchetatorii au vorbit despre un prejudiciu de trei milioane de euro, aici fiind incluse și sumele provenite din evaziune fiscală, pentru care cercetările vor fi disjunse în cadrul altor dosare la parchetele competente. În acest dosar mamut au fost efectuate cercetări față de 21 de inculpați și 3.324 de făptuitori, membri ai baroului din toată țara. Au fost administrate probe cu privire la 4.293 de infracțiuni și acte materiale ale infracțiunilor.
Rechizitoriul prin care s-a dispus trimiterea în judecată a nouă inculpați, pentru săvârșirea a 3.244 de infracțiuni și acte materiale ale acestora, are aproape o mie de file, iar în faza de urmărire penală la dosar s-au adunat peste 20.000 de pagini. În dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava s-au efectuat cercetări față de 22 de inculpați. Nouă dintre ei au fost trimiși în judecată, în timp ce în cazul a 12 avocați s-a considerat că faptele sunt minore și s-a dispus soluția clasării cauzei, fiind aplicate sancțiuni administrative.
- Pompiliu Bota, omul acuzat că a manipulat întregul sistem judiciar din România
Primul pe lista celor trimiși în judecată a fost Pompiliu Bota, nimeni altul decât „părintele” acestui barou, cel care este acuzat că a manipulat întregul sistem judiciar din România.
În urmă cu mai bine de 17 ani de zile, bucureșteanul Pompiliu Bota a înființat două asociații de binefacere și o filială a uneia dintre ele, în ale căror acte constitutive figura, pe lângă ajutarea copiilor bolnavi, în dificultate sau a spitalelor, ori constituirea unei unități economice, salon de masaj, cosmetică, a unui studio de înregistrări sau ziare, canale radio sau televiziune, și „înființarea de barouri”.
Pe baza unor hotărâri luate în cadrul acestor asociații, Bota a decis de la sine putere să înființeze o asociație profesională a avocaților din România – UNBR. Scopul, declarat atât în statut, cât și în actul constitutiv: „apărarea, promovarea și reprezentarea drepturilor și intereselor profesionale economice și sociale ale membrilor ei”.
De aici, însă, explică anchetatorii, Pompiliu Bota și-a extins afacerile și a început să înființeze barouri, după care și-a arogat dreptul de a desfășura activități specifice profesiei de avocat, atât pentru sine, cât și pentru alte persoane, prin înființarea de cabinete individuale de avocatură. Treptat afacerea s-a dezvoltat ca o caracatiță pe întreg teritoriul României. Avocații acestui barou au reprezentat mii de oameni în instanță, iar în peste 600 de cazuri au fost legitimați prin sentințe judecătorești definitive în cauzele în care au apărut în instanță. Tocmai faptul că au fost legitimați prin acceptarea ca avocați în instanță i-a făcut pe membrii baroului să clameze ulterior faptul că își desfășoară activitatea în legalitate.
- Șirul amețitor de infracțiuni pentru care a fost judecat Pompiliu Bota
În cazul lui Pompiliu Bota enumerarea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată este greu de rezumat într-un material de presă. El a fost trimis în judecată pentru folosirea fără drept a denumirilor „Barou”, „Uniunea Națională a Barourilor din România” (UNBR), a denumirilor specifice de exercitare a profesiei de avocat, precum și pentru folosirea însemnelor specifice profesiei și purtarea robei de avocat.
Bota a fost trimis în judecată pentru 646 de acte materiale ale infracțiunii de complicitate la infracțiunea de folosire fără drept a denumirilor amintite mai sus, 646 de acte materiale ale infracțiunii de complicitate la infracțiunea de exercitare fără drept a unei profesii pentru care legea cere autorizație, 162 de infracțiuni de complicitate la înșelăciune, 28 infracțiuni de complicitate la tentativă la înșelăciune, 120 de infracțiuni de complicitate la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată și 16 infracțiuni de complicitate la infracțiunea de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu.
„A fost identificat un complex de activități frauduloase, prin intermediul cărora inculpatul a urmărit și reușit crearea unei organizări infracționale ieșite din comun prin amploarea sa (peste 3.300 de persoane implicate, care au acționat la nivelul întregii țări, dar și în alte state ale Uniunii Europene), dar mai ales prin domeniul specific de acțiune, acela al justiției”, au arătat anchetatorii.
- Oameni care pierdeau membri ai familiei în accidente și aveau dreptul la despăgubiri – victimele preferate
Un al doilea nume pe lista inculpaților a fost Ionel Marian Jurgiu, acuzat de foarte multe infracțiuni și considerat de anchetatori un personaj extrem de viclean și abil, care s-a îmbogățit de pe urma unor oameni puși la grea încercare de pierderea unor semeni dragi.
Jurgiu a fost acuzat de comiterea a 47 de infracțiuni de înșelăciune, 18 infracțiuni de tentativă la înșelăciune, 77 de infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, 16 infracțiuni de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, 95 acte materiale ale infracțiunii de folosirea fără drept a denumirilor Barou, „UNBR” și a robei de avocat, și 95 de infracțiuni de exercitarea fără drept a unei profesii sau activități.
Pe scurt, în sarcina acestuia s-a reținut că a înșelat 65 de succesori ai unor victime ale accidentelor rutiere, cărora li s-a prezentat sub calitatea fictivă de avocat, iar apoi, în calitate de mandatar cu titlu gratuit, și-a însușit parte din sumele de bani achitate de societățile de asigurare.
- Până la 70% din despăgubiri, în buzunarul „avocatului”
Din anchetă rezultă că acesta profita de starea precară emoțională a celor care tocmai își pierduseră o persoană dragă într-un accident rutier, îi reprezenta ilegal în instanță, iar apoi încasa sume enorme din despăgubirile care le reveneau victimelor, în urma unor decizii definitive și irevocabile. Anchetatorii au date că în unele cazuri acesta a încasat până la 70% din valoarea despăgubirilor, doar într-un caz fiind vorba de aproape 100.000 de euro care ar fi ajuns în buzunarul inculpatului.
Un alt capăt de acuzare a fost legat de facturi și chitanțe false depuse la dosarele cauzelor, care atestau în mod fals faptul că acesta ar fi încasat sume între 1.500 și 5.000 de lei de la victime, cu titlu de onorariu de avocat. Ulterior, acesta urmărea să determine instanța de judecată la acordarea unor cheltuieli de judecată fictive, sume de bani care erau pretinse și ulterior încasate de el, susțin anchetatorii.
