Seara zilei de 25 august 2007. Undeva în zona de munte a județului Suceava. Drumul pietruit undeva pe la 1907 era plin de gropi umplute cu apă. În lumina farurilor mașinii se vedeau case bătrânești, case de vacanță drăguțe, case de neam prost și broaște sărind. În curtea unui amic care are o casă bătrânească pe care a recondiționat-o, pe masa de sub folia de lemn ținută de patru pari dormea un cetățean din România, o țară membră a Uniunii Europene. Cetățeanul, care dormea lemn ținând în mână o sticlă de ceva, nu este deranjat de muzica din mașină și nici de lumina farurilor. Cetățeanul venise în vizită la vecinii amicului meu. Niște vecini care au o cașcarabetă care, probabil, la prima furtună mai serioasă va fi rasă de pe fața pământului. Vecini care cât a fost noaptea de scurtă au întreținut focul, pentru că nu se știe niciodată când vreunui musafir i se face poftă de încă un cotlet de porc sau de încă un picior de pui. În timpul dialogului care a avut loc peste gard, vecinii l-au rugat pe proprietarul mesei de sub folia de lemn ținută de patru pari să-l lase pe cetățean să doarmă în continuare pentru că așa a vrut el: „să ia o gură de aer”!!! De parcă aerul din curtea lor nu era la fel ca aerul din curtea situată la câțiva metri distanță. Dimineața, la vecini, focul ardea în continuare, iar noi și noi bucăți de carne așteptau să ia drumul grătarelor. Dimineața se vedeau mai bine decât noaptea casele bătrânești, casele de vacanță drăguțe și casele de neam prost, chit că afară ploua mărunt. Masa de sub folia de lemn ținută de patru pari era tot acolo, dar fără cetățeanul european căruia noaptea i se făcuse un chef nebun de o gură de aer proaspăt. Drumul pietruit undeva pe la 1907 era la fel de plin de gropi umplute cu apă.
Apă mare la intrarea în municipiul Suceava. Râul Suceava era umflat din cauza ploilor torențiale și plin de crengi rupte din copaci de furtuni și de sticle de plastic, hârtii și conserve aruncate de cetățenii unei țări membre a Uniunii Europene. Da, este adevărat că fiecare popor are conducătorii pe care-i merită. Dar și clima pe care-o merită.
