Majoritatea românilor care utilizează produse bancare sunt de părere că dobânzile acordate la produsele de economisire sunt prea mici, iar comisioanele la credite se ridică la un nivel prea mare, potrivit unui studiu realizat în mediul urban de GfK România, la solicitarea FGDSB.
Astfel, 74% dintre respondenți sunt de părere că dobânzile la produsele de economisire sunt prea mici, iar 81% din români consideră că nivelul comisioanelor la credite este prea mare.
„În privința siguranței economiilor depuse la bănci, părerile sunt împărțite. Mai mult de o treime din populația analizată se teme că aceste economii riscă să își piardă din valoare până la momentul retragerii, dar aproape la fel de mulți sunt în dezacord cu această idee. De asemenea, 31% se tem că își pot pierde cu totul banii depuși la o bancă, iar 38% nu percep acest pericol”, potrivit unui comunicat al Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDSB).
Eugen Dijmărescu, directorul FGDSB, crede că temerile privind pierderea valorii economiilor sunt determinate de criza economică, neîncrederea în măsurile adoptate până în prezent și de inflație.
Mai mult de jumătate dintre clienții instituțiilor de credit se consideră destul de puțin sau foarte puțin informați în legătură cu situația acestui sector în general, iar 60% din clienții băncilor din mediul urban apreciază că sunt destul de puțin sau foarte puțin informați în privința ofertei de produse de economisire.
„Studiul GfK arată că doar 5% din cei intervievați sunt foarte bine informați cu privire la situația financiară a băncilor, aceeași pondere revenind și celor care sunt la curent cu ofertele de produse de economisire. Totuși, chiar și în rândul persoanelor care au economii, o proporție semnificativă se consideră neinformată: 42% sunt destul de puțin sau foarte puțin informați în legătură cu situația financiară a băncilor, iar 40% în legătură cu oferta de produse bancare”, se mai spune în comunicat.
Din totalul românilor cu vârsta peste 18 ani, care trăiesc în mediul urban și utilizează produse bancare, 16% au economii depuse la bănci, iar în Ardeal se economiște mai mult decât în Muntenia (27% comparativ cu 14%).
Principalele instrumente de economisire și investiții utilizate sunt conturile de economii, depozitele la termen și conturile curente, dar și banii păstrați în numerar (28%), considerați o metodă sigură și familiară.
Comparativ cu anul trecut, în 2010 au economisit cu o treime mai puține persoane, în principal din cauza scăderii veniturilor sau creșterii cheltuielilor. De asemenea, un sfert dintre cei care au economisit în 2010 plănuiesc să economisească mai mult anul viitor, fie pentru că sunt îngrijorați cu privire la viitorul lor, fie pentru că estimează o creștere a veniturilor. Un procent mai scăzut (13%) dintre cei care nu au economisit în 2010 plănuiesc să pună bani deoparte în 2011.
Potrivit studiului GfK, majoritatea covârșitoare a respondenților care economisesc afirmă că preferă economiile în lei, atât pentru că moneda națională este cea în care se primește salariul sau pensia, cât și pentru că valoarea banilor va rămâne aceeași.
În ceea ce privește rolul FGDSB, 52% din clienții din orașe ai băncilor consideră că economiile ar fi în totalitate pierdute dacă instituția de credite la care le-au depus ar da faliment.
Dintre persoanele care au economii, 29% cred că le-ar pierde în cazul în care banca ar da faliment, 39% consideră că le-ar recupera parțial, iar aproape o treime crede că și-ar primi banii înapoi în totalitate.
Mai mult, studiul GfK relevă că doar 6% dintre cei care cred că își pot recupera economiile în cazul unui faliment bancar știu că Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar este entitatea care le înapoiază sumele, în timp ce peste un sfert din respondenți consideră că banca este cea care le-ar înapoia economiile în cazul unui faliment, iar o proporție similară nu știe de unde și-ar recupera banii.
În prezent, depozitele populației sunt garantate în limita a 50.000 de euro, iar acest plafon se va majora la 100.000 de euro începând cu data de 1 ianuarie 2011.
Studiul a fost elaborat pe un eșantion de 1.228 de subiecți, cu vârsta peste 18 ani, care locuiesc în mediul urban și utilizează cel puțin un instrument financiar-bancar. Eroarea maximă este de plus-minus 2,83%, la un nivel de încredere de 95%.
