„Clasa politică locală a fost și este implicată în fenomenul de corupție”

Corupția este cuvântul cel mai des folosit când vine vorba de România, motiv pentru care am încercat să intrăm mai adânc în miezul acestui subiect. Procurorul Marius Surdu, șeful Serviciului Teritorial Suceava al Direcției Naționale Anticorupție, a făcut o radiografie a acestui fenomen la nivelul județului. El a arătat că actele de corupție sunt în creștere, a vorbit și despre implicarea oamenilor politici în acest fenomen și a indicat zonele de unde se așteaptă să apară noi cazuri în perioada următoare.
– Cum a evoluat fenomenul corupției în județul Suceava în ultimii ani?
– Raportat la numărul de dosare, se poate spune cu certitudine că fenomenul corupției este în creștere. În 2007, au fost 66 de dosare penale, în 2008 am avut 90 de dosare, iar anul trecut au fost 162 de dosare penale. Proporțional, a crescut și numărul dosarelor soluționate, de la 42 în 2007, la 77 în 2009. Și în privința rechizitoriilor se înregistrează o creștere, trei în 2007, cinci în 2008, pentru ca în 2009 să avem opt cazuri. Avem mai multe persoane trimise în judecată. Per ansamblu, e un bilanț mulțumitor.
– Care sunt domeniile de activitate unde se manifestă mai pregnant actele de corupție?
– Domeniile cele mai sensibile sunt cele care țin de gestionarea fondurilor publice și europene, iar dintre instituțiile unde am avut mai mult de lucru se poate aminti Poliția de Frontieră.
„Cetățenii nu sesizează și nu denunță faptele de corupție”
– Numărul sesizărilor venite din partea cetățenilor pentru a semnala anumite acte de corupție a crescut?
– Din păcate, nu. Avem o problemă în această direcție, care a fost sesizată și de procurorul general al României. Se constată că cetățenii nu sesizează și nu denunță faptele de corupție de care află. Motivul este legat de structura procesului penal, care presupune audieri la Poliție, la Parchet și mai apoi în fața instanțelor de judecată. Totul înseamnă că durata unui proces este foarte lungă și oamenii sunt descurajați. În aceste condiții, trebuie să ne bazăm pe alte surse pentru a depista actele de corupție sau faptele conexe infracțiunilor de corupție. Multe dosare s-au bazat pe sesizări ale instituțiilor statului specializate, sesizări ale organelor fiscale sau preluarea unor cauze de la alte Parchete prin declinarea competenței și, nu în ultimul rând, din dezvăluirile presei. Vreau să menționez aici un caz în care nu am avut parte de colaborarea cetățenilor. Este vorba de cazul Ovidiu Rusu, cel care a pretins diferite sume de bani pentru rezolvarea unor probleme judiciare, atribuindu-și calitatea de președinte al Curții de Apel Suceava. Am constatat cu stupoare că persoanele de la care s-au pretins bani nu au depus plângere, ci am fost nevoiți să le identificăm noi, deși cazul a fost intens mediatizat în presa locală.
S-au folosit de funcții pentru a obține avantaje
– Clasa politică locală este implicată în acest fenomen de corupție?
– Clasa politică locală a fost și este implicată în acest fenomen. Anii trecuți s-a dispus trimiterea în judecată a unor persoane cu funcții de conducere în anumite partide pentru comiterea unor acte conexe infracțiunilor de corupție. Aici aș vrea să amintesc dosarul în care i-am trimis în judecată pe doi dintre membrii cu funcții de conducere din filiala locală a PSD. Mă refer la Roman Stecyk, directorul executiv al PSD Suceava, și Petru Murariu, trezorier al formațiunii politice, care și-au folosit autoritatea și influența în scopul obținerii de bani și alte foloase necuvenite pentru partid, prin intermediul unor contracte de sponsorizare.

– Printre sucevenii trimiși în judecată în 2009, o parte dețineau funcții de conducere în anumite instituții. S-au folosit aceștia de influența lor pentru a comite actele de corupție?
– Da, au fost cazuri de acest gen. Unul dintre ele vizează dosarul Titi Petrea, fost director al Oficiului Județean de Cadastru, care s-a folosit de funcția pe care o ocupa pentru a comite anumite fapte de corupție, traficându-și influența asupra unor primari, cu scopul de a obține retrocedarea unor terenuri aparținând persoanei denunțătoare. Un alt exemplu este al fostului director adjunct al Direcției Poliției de Frontieră Rădăuți, comisarul șef Marcel Simion, care s-a folosit de autoritatea funcției pentru a determina subalternii să nu-și îndeplinească atribuțiile de serviciu în legătură cu aplicarea procedurilor legale privind confiscarea unor mărfuri accizabile și sancționarea celor vinovați. Un alt exemplu este al fostului șef al Direcției Sanitar Veterinare Botoșani, care prin îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu a efectuat plăți ilegale către un cabinet medical veterinar, cauzând un prejudiciu bugetului de stat de 650.000 de lei.
Atacurile împotriva DNA-ului, „fără argumente”
– Există multe acuzații potrivit cărora DNA s-a transformat într-o instituție de presiune asupra politicienilor și oamenilor de afaceri. Cum se vede situația de la DNA?
– Acuzațiile vin din partea unor persoane anchetate de instituția noastră și constituie un mijloc prin care încearcă să se apere împotriva acuzațiilor aduse. Prin aceste acuzații încearcă să decredibilizeze instituția în ochii opiniei publice. În general, aceste afirmații se fac în mass-media pentru a-și proteja imaginea de om politic sau om de afaceri. Nu am avut cazuri de procurori acționați în judecată pentru că ar fi încălcat legea cu ocazia anchetelor penale, deci nu există argumente pentru susținerea acuzațiilor care se aduc DNA-ului. Eu le văd doar ca un mijloc de apărare cu impact public, altul decât cel procedural în fața organelor de urmărire penală.
„Ne așteptăm la o diversificare a actelor de corupție”
– Actuala criză economică va avea ca rezultat și creșterea actelor de corupție?
– Ne așteptăm la o diversificare a actelor de corupție, cu referire în special la căpușarea bugetului public și, evident, la o creștere a infracțiunilor în domeniul macrocriminalității economico-financiare. Cu alte cuvinte, lupta pentru resurse va fi mai aprigă și va conduce și la utilizarea mijloacelor ilegale pentru atingerea scopului, iar interferența cu fenomenul corupției este inevitabilă.
– Frontiera de Est a Uniunii Europene, care este parțial și în raza de activitate a DNA Suceava, a avut ca efect creșterea numărului de dosare și a complexității acestora?
– Se constată o creștere exponențială a contrabandei cu produse accizabile, direct proporțională cu mărirea cuantumului accizelor, iar faptele se comit cu preponderență prin coruperea funcționarilor publici din zona Poliției de Frontieră și a Vămii. Probabil că fenomenul va continua pe aceeași linie ascendentă, ceea ce nu poate avea ca rezultat decât creșterea numărului de dosare și, cu siguranță, și a complexității acestora.