– Deși autoritățile locale spun că nu există încă motive să ne alarmăm, specialiștii par îngrijorați de starea unor clădiri din Suceava
– Majoritatea blocurilor „cu probleme” nu au fost încă expertizate de specialiști
– Paradoxal, clădirile vechi de 100 de ani sunt mai rezistente decât blocurile construite înainte de 1978
În ultima vreme, auzim tot mai des că, în România, un anumit lucru „nu corespunde normelor europene”. Unii spun că aceste norme sunt aberante și este greu să le putem respecta din cauza moștenirii lăsate de regimul comunist. Din păcate, problema expertizării și a consolidării construcțiilor ce fac parte din fondul locativ nu ține decât de acuta lipsă de fonduri. Nici Primăria Suceava nu face excepție de la categoria administrațiilor locale ce nu dispun de fonduri necesare pentru rezolvarea problemei clădirilor cu risc seismic.
Deși este o problemă a comunității locale în întregimea sa, autoritățile locale oferă cu dificultate informații cu privire la un inventar al acestor clădiri, motivând că nu vor să alarmeze inutil populația. Potrivit unei situații întocmite de Primăria Suceava în anul 2005, 46 de blocuri și clădiri din municipiu ar avea nevoie de consolidare. Cel mai greu de crezut este faptul că această listă e completă. Numai 13 clădiri care se află totuși în lista primăriei au fost însă expertizate, pentru patru dintre acestea concluzia dată de specialiști fiind „grad 2 de risc seismic”. Este vorba despre patru blocuri cu trei și patru etaje, construite în anul 1964, aflate într-un stadiu destul de avansat de degradare. Până la întocmirea unei noi liste, alte două blocuri cu 10 etaje, de pe strada Ana Ipătescu, așteaptă o expertiză autorizată, pentru că locatarii știu deja care este riscul în cazul unui cutremur.
Paradoxal, clădirile vechi de 100 de ani, construite sub ocupație austro-ungară, sunt mai rezistente decât blocurile proiectate înainte de 1978. Instituții precum Prefectura, Consiliul Județean, Biblioteca Bucovinei „I.G.Sbiera”, Muzeul de Istorie, Colegiul Național „Ștefan cel Mare” funcționează în clădiri foarte vechi, aparent rezistente, dar care nu au fost expertizate în ultima perioadă.
„Anul 1977 este un an de referință în expertiza clădirilor, în sensul că până atunci la puține clădiri se făcea un calcul seismic riguros. După cutremurul din 1977, au apărut normative noi care impuneau atât calcule seismice, cât și coeficienți de armare majorați. După aceea, a apărut un act normativ în care era stipulată obligativitatea reparațiilor curente și capitale a clădirilor, lege care nu s-a respectat deoarece a fost imposibilă realizarea reparațiilor curente la 2-3 ani și a reparațiilor capitale la fiecare 5-10 ani”, a explicat un specialist în expertiza clădirilor, care a dorit să rămână anonim. Acesta a precizat că fondul locativ extins este cauza principală a nerespectării acestei legi. „După 1990, stasurile în acest domeniu s-au schimbat brusc, iar pentru România s-a mărit gradul de risc seismic. De la gradul 6, acum am ajuns în zona E, similară gradului 7. Datorită condițiilor mai dure impuse brusc, putem spune că aproape nici un bloc din Suceava nu corespunde cu adevărat normelor impuse de Uniunea Europeană”, a mai spus expertul.
– Județul Suceava a primit în acest an numai 300 de milioane de lei vechi pentru expertiza clădirilor cu risc seismic
Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului alocă anual fonduri pentru realizarea de expertize a clădirilor cu risc seismic. Primăriile din fiecare județ întocmesc, în fiecare an, liste cu propuneri de clădiri colective, proiectate înainte de 1978, ce au nevoie de o expertiză. „Primăria Suceava a propus în acest an numai două blocuri din cauza sumelor mici alocate județului Suceava. În limita fondurilor pe care le vom primi de la Consiliul Județean, vom efectua cu ajutorul unor experți autorizați aceste expertize, iar în urma formulării unor concluzii vom demara proiecte de consolidare acolo unde este cazul”, a declarat directorul Direcției Urbanism din cadrul Primăriei Suceava, ing. Mihail Jitariuc.
În acest an, județul Suceava a primit din partea Ministerului Transporturilor suma de 300 de milioane pentru expertizarea clădirilor. Până în acest moment, numai Primăria Suceava a făcut adresă cu propuneri de clădiri ce necesită expertizare. Se va începe probabil cu cele două blocuri-turn de pe strada Ana Ipătescu, unul dintre acestea fiind deja înclinat, la propriu, de trecerea timpului.
Construcțiile de patrimoniu din Suceava, care așteaptă și ele intervenția specialiștilor, pot fi reabilitate și consolidate numai cu fonduri de la Ministerul Culturii și Cultelor. Potrivit specialiștilor în expertiză toate clădirile mai vechi de 30 de ani din municipiul Suceava ar avea nevoie de o reabilitare capitală urgentă, cu atât mai mult cu cât, în România, cutremurele au o ciclicitate de 30-40 de ani.
– Izolarea termică a clădirilor va fi o condiție obligatorie pentru vânzarea de locuințe, începând din 2007
Deși mai avem multe de făcut în ceea ce privește reducerea gradului de risc seismic al clădirilor mai vechi, Uniunea Europeană ne mai impune un criteriu care ne va obliga la investiții în consolidarea și reabilitarea clădirilor. Este vorba despre izolarea termică a locuințelor, ce va deveni, din 2007, o condiție obligatorie pentru vânzarea de apartamente. Potrivit specialiștilor în expertiză, înainte de 1989, peste 80% dintre blocurile din municipiul Suceava au fost construite din prefabricate din beton, concepute să asigure o temperatură de 18 grade Celsius în interiorul locuințelor. Îmbinarea dintre panouri a fost realizată defectuos, fapt care duce la pierderi mari de căldură. Specialiștii spun că soluția adoptată de mulți suceveni de a-și izola apartamentele din interior nu este una corectă deoarece o izolare termică și fonică corectă se face din exterior. Cum fonduri locative publice pentru astfel de lucrări nu mai există, proprietarii apartamentelor ar trebui să suporte costurile pentru montarea schelelor obligatorii în cazul acestor lucrări la înălțime. Dacă autoritățile ar fi găsit fondurile necesare expertizării și consolidării tuturor clădirilor construite înainte de 1977, în Suceava, poate ar fi existat șansa ca și clădirile mai noi să fie reabilitate în perioada următoare. Specialiștii sunt sceptici chiar și în ceea ce privește structura de rezistență a unor blocuri construite după 1977. Teoretic, există soluții pentru a se ajunge la standardele europene și din punct de vedere al siguranței construcțiilor, practic totul depinde de identificarea unor surse de finanțare.





