Prelevarea amprentelor digitale și stocarea lor în pașaport constituie o atingere adusă drepturilor la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal, însă măsurile sunt justificate de asigurarea protecției documentelor contra utilizării frauduloase, consideră CJUE.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit, joi, că deși prelevarea și stocarea amprentelor digitale în pașaport constituie o atingere adusă dreptului la respectarea vieții private și dreptului la protecția datelor cu caracter personal, aceste măsuri sunt totuși justificate, pentru a împiedica utilizarea frauduloasă a pașapoartelor.
CJUE precizează că Regulamentul nr. 2252/2004 prevede că pașapoartele includ un suport de stocare de înaltă securitate care conține, în afară de o fotografie facială, două amprente digitale, ce pot fi utilizate numai pentru a verifica autenticitatea pașaportului și identitatea titularului său.
Un cetățean german, pe nume Schwarz, a solicitat autorităților administrative ale orașului Bochum (Germania) eliberarea unui pașaport, refuzând însă prelevarea cu această ocazie a amprentelor sale digitale.
Întrucât autoritățile menționate au respins cererea sa, el a introdus o acțiune la Verwaltungsgericht Gelsenkirchen (Tribunalul Administrativ din Gelsenkirchen, Germania), solicitând ca respectivele autorități să fie obligate să îi elibereze un pașaport fără prelevarea amprentelor sale digitale.
În acest context, tribunalul administrativ solicită să se stabilească dacă regulamentul, în măsura în care obligă solicitantul unui pașaport să furnizeze amprentele sale digitale și prevede stocarea acestora în pașaport, este valid, în special prin raportare la Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
„Prin hotărârea pronunțată astăzi (joi – n.r.), Curtea de justiție dă un răspuns afirmativ la această întrebare. Chiar dacă prelevarea amprentelor digitale și stocarea lor în pașaport constituie o atingere adusă dreptului la respectarea vieții private și dreptului la protecția datelor cu caracter personal, aceste măsuri sunt în orice caz justificate de obiectivul de a asigura protecția pașapoartelor împotriva utilizării lor frauduloase. Curtea constată în această privință că măsurile contestate urmăresc, printre altele, obiectivul de interes general constând în prevenirea intrării ilegale a persoanelor pe teritoriul Uniunii Europene”, se arată într-un comunicat transmis agenției MEDIAFAX.
Potrivit sursei citate, aceste măsuri urmăresc să prevină falsificarea pașapoartelor și să împiedice utilizarea lor frauduloasă.
„În primul rând, nu reiese din elementele de care dispune Curtea și nici nu s-a susținut că aceste măsuri nu ar respecta substanța drepturilor fundamentale în cauză. În continuare, Curtea constată că măsurile contestate sunt apte să atingă obiectivul privind protecția pașapoartelor împotriva utilizării lor frauduloase, reducând considerabil riscul ca unor persoane neautorizate să li se permită să intre pe teritoriul Uniunii în mod greșit. Măsurile contestate nu depășesc ceea ce este necesar pentru realizarea respectivului obiectiv. Astfel, în ceea ce privește prelevarea amprentelor digitale, Curtea nu a fost informată cu privire la existența unei măsuri suficient de eficiente care să afecteze într-o mai mică măsură drepturile persoanelor vizate”, se mai arată în comunicat.
Curtea a constatat în special că nivelul de maturitate tehnologică al metodei întemeiate pe recunoașterea irisului nu atinge nivelul celei întemeiate pe amprentele digitale și că, din cauza costurilor semnificativ mai ridicate pe care le implică, aceasta este mai puțin adaptată unei utilizări generalizate.
În ceea ce privește prelucrarea amprentelor digitale, Curtea subliniază că amprentele digitale joacă un rol deosebit în domeniul identificării persoanelor în general. Astfel, compararea amprentelor digitale prelevate într-un anumit loc cu cele stocate într-o bază de date permite să se stabilească prezența în acest loc a unei anumite persoane, fie în cadrul unei anchete penale, fie în scopul realizării unei supravegheri indirecte a acestei persoane.
Cu toate acestea, CJUE constată că regulamentul precizează în mod expres că amprentele digitale pot fi utilizate numai pentru a verifica autenticitatea pașaportului și identitate a titularului său.
În plus, regulamentul nu prevede stocarea amprentelor digitale decât în pașaport, care rămâne în posesia exclusivă a titularului său.
„Întrucât nu preconizează nicio altă formă și niciun alt mijloc de stocare a acestor amprente, regulamentul nu poate fi interpretat ca furnizând ca atare un temei juridic unei eventuale centralizări a datelor colectate pe baza acestuia sau utilizării acestora din urmă în alte scopuri decât cel prin care se urmărește prevenirea intrării ilegale a persoanelor pe teritoriul Uniunii. Curtea de Justiție constată, pe de altă parte, că adoptarea regulamentului a avut un temei juridic corespunzător și că procedura care a dus la adoptarea măsurilor aplicabile în speță nu este afectată de niciun viciu, întrucât Parlamentul European a participat la aceasta pe deplin în calitate de colegiuitor”, mai arată sursa citată.
