Măsuri

CJ Suceava vrea să-și transfere asistații social la ONG-uri și Biserică



Gheorghe Flutur: „Analizăm posibilitatea externalizării activității de protecție a copiilor și bătrânilor la ONG-uri și Biserică”
Gheorghe Flutur: „Analizăm posibilitatea externalizării activității de protecție a copiilor și bătrânilor la ONG-uri și Biserică”

Consiliul Județean Suceava caută modalitatea legală prin care să poată externaliza serviciile de asistență socială pe care le finanțează. Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, a declarat, la întrunirea deliberativului județean din această săptămână, că unele consilii județene din țară au început deja această acțiune și că ar fi o soluție bună și pentru Suceava. „Analizăm posibilitatea externalizării activității de protecție a copiilor și bătrânilor la ONG-uri (n.r. – organizații neguvernamentale) și Biserică”, a declarat Flutur.
Problema costurilor asistenței sociale a fost ridicată și de consilierul PSD Petru Știrbu, care a propus consilierilor să analizeze cu atenție dacă trebuie menținute „atâtea locații cu 5-6 copii”, cu referire la apartamentele sociale în care locuiesc câte 4-5 adolescenți sau tineri proveniți din sistemul instituționalizat de protecția copilului, finanțate în cadrul programelor de servicii alternative de tip familial. Știrbu a precizat că știe foarte bine care sunt directivele Uniunii Europene în acest domeniu, dar a apreciat că „în situații de criză pot fi luate și măsuri excepționale”.
În anul 2009, bugetul final de asigurări și asistență socială pentru Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului a fost de 130,2 milioane de lei, din care s-au plătit 127,6 milioane lei. Din totalul bugetului propriu planificat al județului, de 357,2 milioane lei, din care s-au plătit 283,2 milioane lei, suma cheltuită pentru asistența socială a copiilor și bătrânilor aflați în grija instituțiilor subordonate CJ reprezintă 48,14 la sută. Din cei 130,2 milioane de lei, 74 de milioane de lei au fost destinați finanțării drepturilor acordate persoanelor cu handicap.
Până acum, Biserica a primit bani de la bugetul județean și de la cele locale
La procentul de 48,14 la sută se mai adaugă 0,16 la sută, din total buget, finanțarea nerambursabilă, de către Consiliul Județean, a unor acțiuni de asistență socială desfășurate de fundații umanitare. Suma a fost, în 2009, de 420.000 de lei, dintr-un total prevăzut de 470.000 de lei. Programul Cornul și laptele înseamnă 6% din totalul prevederilor bugetare, iar bugetul pe 2009 alocat a fost de 18,09 milioane de lei, din care s-au plătit 17,4 milioane lei.
În condițiile în care mai mult de jumătate din bugetul județului este cheltuit pe asistență socială, externalizarea acestor servicii ar însemna dirijarea fondurilor spre alte domenii, îndeosebi spre dezvoltarea infrastructurii, numai că este puțin probabil ca acest lucru să se întâmple. Până la această oră, nici o organizație neguvernamentală nu a desfășurat în județ acțiuni umanitare de mare amploare, iar în ceea ce privește Biserica, numai în municipiul Suceava parohiile nu au dat, ci au primit de la bugetul local 1,8 milioane de lei, din cele 2 milioane prevăzute pentru cultură și culte, iar pentru 2010 bugetul pentru biserici va fi probabil 1,6 milioane de lei. De asemenea, azilul de noapte și centrul de asistență socială ridicate de Biserica Sfânta Vineri nu pot fi finanțate integral de parohie, dar sprijinul este așteptat de la municipalitate și enoriași, nu de la celelalte unități de cult din cadrul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.
Odată cu preluarea celor 166.000 de hectare de pădure împreună cu 150 de clădiri și peste 1.000 de kilometri de drumuri forestiere de către Fundația Fondul Bisericesc Ortodox al Bucovinei și începerea exploatărilor forestiere, ar trebui ca problema asistenței sociale în județ să fie rezolvată, cu atât mai mult cu cât ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, membru în fundație, a declarat de nenumărate ori că are nevoie de păduri pentru întreținerea bisericilor și mănăstirilor din patrimoniul UNESCO, dar și pentru ajutorarea nevoiașilor, a văduvelor și a orfanilor. În județul Suceava, în grija statului se află în prezent peste 1.700 de copii și tineri și 832 de adulți.
Arhiepiscopia exploatează deja în județ 15.000 de hectare de pădure, primite în 2004 de unitățile de cult.



Recomandări

Județul Suceava ar urma să primească cea mai mare sumă din țară, de aproape 220 de milioane de lei, pentru echilibrarea bugetelor locale pentru 2026

Județul Suceava ar urma să primească cea mai mare sumă din țară, de aproape 220 de milioane de lei, pentru echilibrarea bugetelor locale pentru 2026
Județul Suceava ar urma să primească cea mai mare sumă din țară, de aproape 220 de milioane de lei, pentru echilibrarea bugetelor locale pentru 2026

Tinerii social-democrați din Suceava au oferit flori femeilor și au transmis respectul pentru rolul important pe care acestea îl au în viața comunității

Tinerii social-democrați din Suceava au oferit flori femeilor și au transmis respectul pentru rolul important pe care acestea îl au în viața comunității
Tinerii social-democrați din Suceava au oferit flori femeilor și au transmis respectul pentru rolul important pe care acestea îl au în viața comunității

Senatorul Ioan Stan atenționează că PSD nu va vota bugetul de stat dacă nu vor fi incluse propunerile de măsuri sociale și de investiții

Cușnir reclamă vechea administrație de utilizarea sumelor încasate pentru alte taxe și impozite la subvenționarea taxei de salubrizare

Cușnir reclamă vechea administrație de utilizarea sumelor încasate pentru alte taxe și impozite la subvenționarea taxei de salubrizareMajorarea taxei de salubrizare din municipiul Suceava cu aproape 70% a fost absolut necesară și ar fi trebuit să fie făcută cu mai mult timp în urmă, explică viceprimarul Dan Cușnir, care a prezentat valori similare sau mai mari din alte orașe, dar și o evoluție în timp a tarifului perceput, precum și a costurilor plătite de primărie. De la 1 ianuarie, sucevenii plătesc 25 lei lunar de persoană, taxă de salubrizare, adică 300 de lei de fiecare membru al familiei. ”Ceea ce îi nemulțumește pe mulți este creșterea acestei taxe. A fost o măsură absolut necesară. Sucevenii erau mințiți – plăteau 14 lei lunar, dar, de fapt, tot din banii lor plăteau diferența până la prețul real”, a afirmat viceprimarul Cușnir, în cadrul conferinței de presă de miercuri. ”Am promis că toate resursele colectate din taxa de salubrizare vor fi folosite exclusiv pentru curățenia orașului – așa facem. Stabilirea acesteia s-a făcut în primul rând în baza ordinului ANRE care precizează cum se calculează taxa de salubrizare – așa s-a ajuns la 25 lei de persoană lunar. Suntem pe locul 36 în țară între municipii, în alte părți este mai mare decât la noi”, a spus viceprimarul Sucevei, care a ținut să devoaleze ”minciunile și manipulările din trecut”, când operatorul de salubrizare era plătit tot la nivelul de 25 de lei de persoană lunar, dar de la populație se încasau doar 14 lei lunar. ”În fiecare an, diferența dintre ce s-a colectat din taxe de salubrizare de la populație și ce s-a plătit pentru aceste servicii a crescut. Am ajuns ca, în 2024, diferența dintre ce s-a colectat și ce s-a plătit să fie de 27,22 milioane lei. Peste 5 milioane de euro. Diferență plătită tot din banii sucevenilor. În total vorbim de 120 milioane de lei. Banii de la bugetul local, care, în loc să meargă la parcări, la programe de investiții, acopereau dezechilibrul creat de diferența dintre taxe de salubrizare și ce se plătea efectiv firmelor de salubrizare”, a concluzionat viceprimarul Dan Cușnir, care a precizat că nu a fost o practică ilegală, doar că a indus o idee greșită populației. El a prezentat evoluția taxei de salubrizare în municipiul Suceava: •	4 lei de persoană lunar în 2010,  •	5 lei lunar în 2013,  •	9 lei lunar din 2017,  •	12 lei din 2022,  •	14 lei din 2023, •	15 lei din 2024,  •	25 lei de persoană din 2026. ”Noi n-am făcut altceva decât să echilibrăm această balanță. Cât încasăm din salubrizare, folosim pentru salubrizare, în operațiuni reale. Dacă legea nu ne va obliga, nu vom mai crește taxa de salubrizare mulți ani de acum înainte”, a mai spus reprezentantul administrației locale, care a precizat că pentru asta este necesară creșterea gradului de încasare, fiind inițiate deja demersuri în această privință.
Cușnir reclamă vechea administrație de utilizarea sumelor încasate pentru alte taxe și impozite la subvenționarea taxei de salubrizareMajorarea taxei de salubrizare din municipiul Suceava cu aproape 70% a fost absolut necesară și ar fi trebuit să fie făcută cu mai mult timp în urmă, explică viceprimarul Dan Cușnir, care a prezentat valori similare sau mai mari din alte orașe, dar și o evoluție în timp a tarifului perceput, precum și a costurilor plătite de primărie. De la 1 ianuarie, sucevenii plătesc 25 lei lunar de persoană, taxă de salubrizare, adică 300 de lei de fiecare membru al familiei. ”Ceea ce îi nemulțumește pe mulți este creșterea acestei taxe. A fost o măsură absolut necesară. Sucevenii erau mințiți – plăteau 14 lei lunar, dar, de fapt, tot din banii lor plăteau diferența până la prețul real”, a afirmat viceprimarul Cușnir, în cadrul conferinței de presă de miercuri. ”Am promis că toate resursele colectate din taxa de salubrizare vor fi folosite exclusiv pentru curățenia orașului – așa facem. Stabilirea acesteia s-a făcut în primul rând în baza ordinului ANRE care precizează cum se calculează taxa de salubrizare – așa s-a ajuns la 25 lei de persoană lunar. Suntem pe locul 36 în țară între municipii, în alte părți este mai mare decât la noi”, a spus viceprimarul Sucevei, care a ținut să devoaleze ”minciunile și manipulările din trecut”, când operatorul de salubrizare era plătit tot la nivelul de 25 de lei de persoană lunar, dar de la populație se încasau doar 14 lei lunar. ”În fiecare an, diferența dintre ce s-a colectat din taxe de salubrizare de la populație și ce s-a plătit pentru aceste servicii a crescut. Am ajuns ca, în 2024, diferența dintre ce s-a colectat și ce s-a plătit să fie de 27,22 milioane lei. Peste 5 milioane de euro. Diferență plătită tot din banii sucevenilor. În total vorbim de 120 milioane de lei. Banii de la bugetul local, care, în loc să meargă la parcări, la programe de investiții, acopereau dezechilibrul creat de diferența dintre taxe de salubrizare și ce se plătea efectiv firmelor de salubrizare”, a concluzionat viceprimarul Dan Cușnir, care a precizat că nu a fost o practică ilegală, doar că a indus o idee greșită populației. El a prezentat evoluția taxei de salubrizare în municipiul Suceava: • 4 lei de persoană lunar în 2010, • 5 lei lunar în 2013, • 9 lei lunar din 2017, • 12 lei din 2022, • 14 lei din 2023, • 15 lei din 2024, • 25 lei de persoană din 2026. ”Noi n-am făcut altceva decât să echilibrăm această balanță. Cât încasăm din salubrizare, folosim pentru salubrizare, în operațiuni reale. Dacă legea nu ne va obliga, nu vom mai crește taxa de salubrizare mulți ani de acum înainte”, a mai spus reprezentantul administrației locale, care a precizat că pentru asta este necesară creșterea gradului de încasare, fiind inițiate deja demersuri în această privință.

Cușnir: plângeri penale împotriva lui Ion Lungu și Lucian Harșovschi. Acuzații grave de fals, uz de fals și plăți ilegale din banii sucevenilor

Plângeri penale ale Primăriei Suceava față de fosta conducere pentru un prejudiciu de 18 milioane de lei
Plângeri penale ale Primăriei Suceava față de fosta conducere pentru un prejudiciu de 18 milioane de lei