Credeam că am văzut multe pe planeta asta. Starea de lehamite ce pare caracteristică vremurilor actuale are o mare putere de seducție. Empatia e o calitate din ce în ce mai rară. Mă uit în jur și văd doar frunți încruntate și priviri absente. Construim o lume în care suntem prezenți doar fizic. Mintea ne e plecată în virtual, în online. Doar acolo au mulți opinii. Doar acolo mulți iau atitudine. Doar acolo mulți își umflă mușchii și pleznesc de indignare civică.
Sunt situații care te lasă fără cuvinte. Și se întâmplă în țara asta. În țara internetului de mare viteză. În țara membră UE. În țara membră NATO. În țara care are cică valori europene. În țara asta există sclavagism. Nu mă refer la cel cu care suntem obișnuiți. Că toți suntem sclavii băncilor și sclavii dorințelor noaste neîmplinite. Suntem sclavi pentru un trai decent, plătind rate pentru normalitate. Nu! Mă refer la sclavia în accepțiunea de acum câteva sute sau chiar zeci de ani.
Se întâmplă într-o comună din județul Argeș. Oameni legați cu lanțuri. Copii, femei, bărbați. Bătuți. Abuzați. Privați de libertate. Tratați mai rău ca animalele. Schingiuiți. Înfometați. Nu am mai văzut așa ceva. Am fost șocat. Și toate astea de ceva vreme. De ani buni.
Lăsăm la o parte faptul că ar trebui să avem instituții care să aibă o activitate prin care să-și justifice bugetele fabuloase. Lăsăm la o parte faptul că într-o comunitate rurală fiecare babă știe tot ce mișcă. Lăsăm la o parte faptul că măcar șeful de post, organul legii, ar fi trebuit să-și informeze superiorii. Lăsăm la o parte că autoritățile locale, primarul, întâiul gospodar al urbei, ar fi trebuit să cunoască situația și să facă demersuri pentru a o sugruma din fașă. Lăsăm multe la o parte.
Ce rămâne? Frica și/sau nepăsarea. Degeaba ne indignăm acum. Degeaba urlăm prin media. Pentru mine concluzia e simplă. În țara asta se poate întâmpla orice. Corecție. Vi se poate întâmpla orice. Pentru ce să mă spetesc să plătesc impozite? Pentru a le plăti pensii și ajutoare sociale scursorilor din comune de genul ăsta? Unde se întâmplă atrocități tolerate. Pentru ce a luat salariu polițistul de acolo? Pentru ce au luat salariu primarul și consilierii locali? Pentru ce au luat salariu ăia de la ocolul silvic? Nu au verificat cine le taie pomii din speluncă?
Totul e un cerc vicios. La fel cum sunt tolerate clanuri de mafioți care fac legea în multe orașe. Uitați-vă numai ce se întâmplă la Timișoara. La fel cum sunt tolerate defrișările. La fel cum este tolerată spolierea țării de toate resursele naturale. Inclusiv inteligența ne e vânată și cumpărată. La fel cum sunt tolerate larvele de muște pe plăgi deschise la un wc public, numit spital de arși. Din marea capitală. Marea mahala, unde totul nu e decât vrăjeală și nesimțire.
Așa ne trebuie. Și încă să ni se mai dea. Că acceptăm orice. Avem o plăcere enormă să fim sodomizați zilnic. Deh, sunt valori europene. Îndată devin obligatorii. La propriu. Țară fără busolă și fără cârmaci. La trecutu-ți mare, în derivă viitor! Ciuma, Inchiziția și spânzurătoarea ne mai lipsesc. Că în rest ni le-am făcut pe toate.