În 29 mai 1658, vistiernicul Pelin, stăpânul Ciudeilor, se plângea lui Gheorghe Ghica Vodă că niște vecini de ai săi, o femeie cu doi copii, au fugit din satul său în satul mănăstirii Dragomirna, unde, de altfel, va și fi căutată.
În 15 august 1707, fetele lui Pelin, Maria și Irina, dăruiesc mănăstirii Putna „satul Ciudiul, cu șapte vecini, anume Mihăilă, fiul lui Dumău, Știrbul, Costin și Sandul, fiii lui Dumitraș, Simion, fiul cel mai mic al Bindiului, și doi feciori ai lui Pojoga, Constantin și fratele său”.
Urmașilor acestor iobagi aveau să li se alăture, în 1766, plugarul din Oradea Mare, Vasile UNGUREAN și soția lui.
Recensământul lui Rumeanțev[1], din 1772-1773, înregistrează la Ciudei, în Ocolul Berhometelor, fără alte precizări, „30 – toată suma caselor”, însemnând 1 popă, 1 femeie săracă, 15 scutelnici ai armașului Dumitrachi FOCA și 13 birnici.
În 1775, satul Ciudei, din Ocolul Berhometelor (deși este situat în vecinătatea Vicovului de Sus), avea 1 popă și 26 familii de țărani iobagi. Daniel Werenka dă, pentru anul 1774, 34 de familii, iar pentru 1784, 67 de gospodării.
Colonia germană, formată din nemți și evrei, care s-au așezat la Ciudei după anul 1787, s-a numit Huta Nouă.
În 1843, biserica Sfântul Nicolae din Ciudei, cu 1.179 enoriași, îl avea paroh pe Constantin VASILOVICI. În 1876, biserica din Ciudei, deservind și Huta Nouă, avea 1.664 enoriași, paroh fiind Theodosie ILIUȚ. În 1907, paroh era Nicolai CĂRĂUȘ, născut în 1840, preot din 1868, paroh din 1874, iar cantor, din 1900, Vasile CHILEI, născut în 1848.
În Ciudei funcționa o școală cu 6 clase, din 1877, cea din Huta Nouă, cu 2 clase, fiind inaugurată în 1873[2].
Unul dintre primii deputați bucovineni în dieta vieneză a fost George Timiș din Ciudei, ales, în 20 iunie 1849, cu 66 voturi din 90. „Timiș este de 55 de ani și posedă numai limba moldovenească, fără însă să știe să scrie în această limbă. El trece drept supus turbulent al domeniului Fondului Bisericesc Ciudei”, scria George Isăcescul, căpitan ținutal, în raportul despre alegeri, dar proaspătul deputat deja își primise banii de cheltuieli (302 florini) și plecase la Viena.
În Ciudei au trăit vreo 500 de evrei, cele mai importante personaje fiind Mendl Gottesmann, Pinkas Scheuer, deputatulMoses Schwitz acted as deputy. Moise Schwitz, Avraam Srul Knauer, Chaim Laufer, Moise Gruenberg, dr. J. Ruhdoerfer, Moise Schuler, Chaim Singer, Josef Leib Herschmann, Mordko Weisselberg, Benjamin Druckmann, Schloime Schaerf, Salomon Singer, S. Druckmann, Juda Leib Stettner, Seide Koffler, medicii Sandberg și Menezel, precum și rabinii Josef Sch. Babad și Mordko Horowitz.
În 1890, comuna Ciudei avea 2.383 locuitori. Paroh era Nicolai Cărăuș, învățător – George Gafenco, cantor bisericesc – Vasile Chilei, iar primar – Ioan Burlă. Cabinetul de lectură se numea „Luceafărul”.
Primarul coloniei germane și evreiești, Huta Nouă, era Friederich Fischer, iar învățător – Iuliu Imsel.
O listă cu săteni din Ciudei, care în primăvara anului 1894, „s-au sfătuit să se lese de băutura rachiului, cuprinde următoarele nume: cantorul Vasile Chilei, Toader Damian, Nicolai Motrescul, Vasile, Ioan, Fluor, Grigorie, Nicolai, Maria și Varvara Michailo, George, Constantin, Vasile, Grigore, Ioan, Zenovie, Porfirie, Elena, Domnica, Eugenia, Irina și Casandra Pojoga, George, Zaharie, Vasile, Mafteiu și Margareta Cuciurean, Paul, Constantin și Vasile Bândiul, Porfirie, Teodor, Tit și Maria Pădure, Dionisie, Leontie, Ioan, Teodor, Luca, Ilie, Vasile, Rachila, Maria și Casandra Ciocan, Vasile, Constantin, Anna și Varvara Gherman, Nicolai, Tit și Margareta Grozavă, Teodor, Fluor, Parascheva, Rachila și Margareta Burla, Ioan, Ștefan, Ignatie, Gavriil, Maria și Domnica Popescul, Alexie Popoviciuc, Nicolai și Maria Voloșciuc, Arsenia Popovici, Casandra Sevescul, Ioan Florescu, Ioan Urechie, Cosma Bulinschi, Iulian Stadnic, Tanasie Murașco și Ioan Cepeha[3].
O colectă pentru Internatul de studenți din Cernăuți, făcută, în mai 1896, de „exarh Nicolae Cărăuș, paroch în Ciudei”, menționează următoarele nume de localnici: învățător superior Georgi Braha, secretar comunal Nico Pojoga, George Gafenco, Ioan Ilasievici, Ioan Burla, Vasile Bândiul și George Gherman[4].
Banca populară raiffeisiană din Ciudei s-a înființat în 1 martie 1903, sub direcțiunea parohului Nicolai (Nico) Cărăuș.
Adunând „cântece populare românești din Bucovina”, care aveau să vadă lumina tiparului sub semnătura nemeritată a lui Mattias Friedwagner[5], în 1940, Alexandru Voevidca a cules folclor și de la Saveta Stipor (16 ani în 1909) din Ciudei.
La Ciudei s-au născut filologul Constantin Popescu (16.05.1907) și doctorul în silvicultură Constantin Blîndu (19.04. 1927).
Un rapsod bucovinean cu renume în perioada interbelică a fost Lazar al lui Istrate POPESCU din Ciudei.
[1] ACAD. ȘT. RSS MOLD., Moldovaîn epoca feudalismului, VII, I, Chișinău 1975, p. 337
[2]SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1843 p. 35, 1876 p. 63, 1907 p. 142, 165
[3] DEȘTEPTAREA, Nr. 15/1894, p. 119
[4] GAZETA BUCOVINEI, Nr. 46/1896, p. 4
[5] MATTHIAS FRIEDWAGNER, Rumanische Volkslieder aus der Bukowina, Konrad Triltsch Verlag Wurzburg, 1940