Ciudățenii ca la noi

Probabil că marcată de evenimentul de importanță planetară care se desfășura simultan cu ședința Comisiei de Apel, ori poate că s-o fi dat și acolo alarmă cu bombă, aceasta nu și-a găsit timp să soluționeze și contestația Rapidului față de cretina decizie prin care i se fură cele 3 puncte câștigate pe teren. De fapt 6 în lupta cu Steaua, că acolo s-au dus… În acest timp, Comisia ailaltă, a fluierașilor, în loc să întreprindă demersuri la UEFA pentru a-l promova la „excepțional” pe Deaconu, ba și pentru a arbitra finala Campionatului European, ce-i făcu eroului național? Vorba lui Nicolaescu: „… un fleac, l-a împușcat!”, adică l-a trimis să-și arate decorațiile prin Divizia B! Iar noi, ăștia care l-am înjurat încă din clipa în care se tot pipăia pe creștet, parcă rugându-se să apară măcar un strop de sânge, ce-ar trebui să facem? Eu, unul, nu mă bucur. De ce? Simplu: fiindcă mai există și alte competiții, de exemplu Divizia C sau campionatele județene. La juniori nu, că ăia, săracii, nu-s vinovați cu nimic. Cum rămâne atunci cu decizia aceleiași comisii care trăsese concluzia că „Deaconu a procedat corect”? Sau așa-i la noi? Adică ăla care procedează corect este automat retrogradat în B!? Nu simțiți, oameni buni, o duhoare ca de hazna venind dinspre Federație și Ligă? În acest timp, fotbaliștii noștri (vreau să spun ăia adevărați, nu muhaielele numai bune să fie arbitrate de alde Deaconu, adică murăturile de la „intern”) au luat-o de-a dreptul razna: Adi Mutu, jucând prost într-un meci în care toată echipa lui a jucat foarte prost, înscrie golul supraviețuirii Fiorentinei într-o fază în care nici unul, absolut nici unul dintre fotbaliștii de la „intern” nu s-ar fi băgat. Iar despre Guriță ce naiba mai poți să spui decât că a înscris cel mai brazilian gol pe care l-am văzut anul ăsta. Știți că una din obsesiile mele se numește Kahn, pentru care spun că nu există umilință pe care să n-o merite. Ei bine, Guriță i-a aplicat una din ăstea, care mă fac de multe ori mai fericit, pe lângă bucuria în sine de a vedea un român înscriind un gol antologic. Guriță, te iubesc. Iar dacă-i mai bagi una maimuțoiului și în retur (dacă se poate, printre picioare!) te propun și pentru o statuie.