Ciucă: Discuțiile cu ambasadorii au vizat clarificări pe fiecare articol;urmează și alte întâlniri

Președintele Comisiei juridice a Camerei Deputaților, Bogdan Ciucă, a declarat, joi, că discuțiile cu ambasadorii au avut ca scop „clarificări pe fiecare articol în parte” în privința modificărilor la Codul penal, el precizând că vor urma și alte întâlniri.”Nu au fost abordări politice deloc. (…) Discuțiile au avut ca scop niște clarificări. (…) Au fost foarte deschise discuțiile și foarte concrete, pe fiecare articol în parte. Cred că s-au lămurit că nu e o problemă ce ține de fond, ci de formă”, a spus Ciucă.Președintele Comisiei juridice a menționat că „mai urmează și alte întâlniri”.El a apreciat totodată că va trebui să fie o decizie politică ce se va întâmpla cu proiectele de lege.Ambasadorii Germaniei și Olandei la București au o întâlnire, la Parlament, cu deputați din Comisia juridică, pe tema modificărilor la Codul penal, care au discutat și cu ambasadorul Franței.Conform unor surse parlamentare, tot în cursul zilei de joi deputați din Comisia juridică se vor întâlni și cu ambasadorul Marii Britanii.Întâlnirile nu au fost anunțate public, iar discuțiile au loc în cabinetul președintelui Comisiei juridice, Bogdan Ciucă.La discuții participă doar o parte a membrilor comisiei.Ambasadele Statelor Unite, Olandei, Germaniei și ambasadorul britanic, Martin Harris, au criticat, miercuri, amendamentele aduse la Codul Penal de către deputați.Astfel, Ambasada SUA la București a susținut, într-un comunicat, că amendamentele la Codul Penal adoptate marți „ar reprezenta un pas înapoi pentru România” și acțiunea Parlamentului „este un semnal descurajator pentru investitori, care va afecta negativ economia României”.Și Ambasada Olandei la București a precizat, miercuri, la solicitarea MEDIAFAX, că urmărește cu îngrijorare amendamentele la Codul Penal prin care Camera Deputaților a scos președintele și parlamentarii din categoria funcționarilor publici.”Ambasada Republicii Federale Germania la București sprijină eforturile continue de combatere a corupției ale Guvernului României și ale organelor de urmărire penală. Din perspectiva noastră, este decisiv ca activitatea diferitelor instituții care sprijină, protejează și dezvoltă statul de drept – ca de ex. ANI, CSM, DNA, Ministerul Public sau Curtea Constituțională – să se desfășoare fără presiune politică și neîngrădit”, a precizat, la solicitarea MEDIAFAX, Andrea Stohr, șefa secției de presă a misiunii diplomatice.Ambasadorul Marii Britanii Martin Harris a declarat că este îngrijorat privind proiectul de modificare a Codului Penal adoptat de Parlament, el considerând că ANI și DNA sunt motorul reformei în viața publică în România și că este important să fie sprijinite inclusiv de politicieni.Întrebat de jurnaliști ce poziție are față de legea de modificarea a Codului Penal, prin care parlamentarii și președintele sunt scoși din categoria funcționarilor publici și nu mai pot fi anchetați pentru o serie de infracțiuni, Martin Harris a spus că este „îngrijorat de această problemă”.”Eu cred că ANI și DNA au avut realizări foarte importante pentru România, de fapt aceste instituții sunt motorul reformei în viața publică în România”, a spus diplomatul, adăugând că este foarte important ca și ANI și DNA să aibă sprijinul tuturor, inclusiv al politicienilor.Activitatea instituțiilor care protejează statul de drept, precum ANI, CSM, DNA sau Curtea Constituțională, trebuie să se desfășoare fără presiune politică, a precizat, miercuri, la solicitarea MEDIAFAX, Andrea Stohr, șefa secției de presă a misiunii diplomatice.”Ambasada Republicii Federale Germania la București sprijină eforturile continue de combatere a corupției ale Guvernului României și ale organelor de urmărire penală. Din perspectiva noastră, este decisiv ca activitatea diferitelor instituții care sprijină, protejează și dezvoltă statul de drept – ca de ex. ANI, CSM, DNA, Ministerul Public sau Curtea Constituțională – să se desfășoare fără presiune politică și neîngrădit”, a precizat Andrea Stohr.Aceasta a mai spus că „integritatea celor care îmbracă funcții publice, între care se numără și parlamentarii, constituie – și dincolo de aspectele de natură penală – un important semnal pentru dezvoltarea unei culturi politice a responsabilității în România”. „Pe acest fundal, urmărim cu atenție și îngrijorare actualele măsuri legislative”, a punctat Stohr.