Procesul de învățare a alfabetului întărește conexiunile dintre diferitele zone ale creierului, potrivit unui studiu realizat pe 20 de luptători de gherilă columbieni care au învățat să citească la o vârstă adultă, informează AFP.
„Izolarea modificărilor induse în creierul uman de procesul de învățare a alfabetului era până în prezent aproape imposibilă din cauza prezenței altor factori perturbatori”, copiii dobândind, în același timp când învață să citească, o serie de cunoștințe și facultăți noi, a explicat Cathy Price, coautoare a acestui studiu, publicat în revista Nature.
Cercetătorii spanioli de la Centru basc pentru cercetătri cognitive și limbaj Donostia din orașul San Sebastian, au comparat ecografiile cerebrale ale 20 de luptători de gherilă care au învățat să citească cu cele ale 22 de luptători de gherilă care au rămas analfabeți.
Cercetătorii au constatat că densitatea materiei gri din emisfera stângă a creierului era mai mare în cazul celor care au învățat să citească. Aceste regiuni cerebrale corespund celor identificate în prealabil ca fiind asociate cu recunoașterea formei literelor și cu traducerea literelor în sunete.
„Lectura a întărit totodată forța conexiunilor din materia albă – responsabilă cu transmisia informațiilor – între diferitele regiuni cerebrale de analiză a informațiilor”, se anunță în comunicatul asociației de caritate britanice Wellcome Trust, care a finanțat acest studiu.
Aceste rezultate au o importanță majoră pentru înțelegerea dislexiei, au subliniat autorii cercetării.
Noul studiu sugerează faptul că anumite anomalii ale dislexicilor, la care se constată de regulă cele mai mici densități ale materiei albe și gri, ar putea fi consecința, și nu cauza, imposibilității de a citi.
