Cissus, vița de cameră

Cissus mai este cunoscută și sub denumirea de „vița de apartament”. Numele derivă din grecescul „kissos” (iederă) din cauza caracteristicii de plantă agățătoare a celor mai multe specii. Ea este răspândită în toate zonele tropicale și subtropicale ale globului. Genul cuprinde aproximativ 350 de specii de plante agățătoare sau nu, mereu verzi și cu tulpini lemnoase sau semilemnoase. Frunzele pot fi simple sau formate din patru-cinci mai mici, unite între ele. Cu excepția speciei Cissus discolor, care este foarte delicată și este în general cultivată în seră, celelalte sunt adaptate cultivării în apartament și tolerează condițiile ambientale dificile. Cele mai cultivate specii sunt Cissus antarctica și Cissus rhomboidea.
Îngrijire.
Unele specii nu tolerează iarna temperaturi mai mici de șapte grade Celsius. Temperatura ideală pentru perioada sezonului rece trebuie să fie cuprinsă între șapte și 18 grade Celsius. Planta are nevoie de lumină, însă trebuie ferită de razele directe ale soarelui.
Cissus preferă mediile bine aerate mai ales vara, când planta trebuie să fie udată din abundență, în timp ce iarna are nevoie de foarte puțină apă. Umiditatea trebuie să fie ridicată și de aceea este bine ca pe frunze să fie pulverizată apă cu regularitate.
Îngrășăminte.
Substratul plantei trebuie să fie format din părți egale de pământ de frunze, pământ de grădină și nisip. Chiar dacă iubește mult umiditatea, planta are nevoie de un vas cu drenaj bun, deoarece stagnarea apei în ghiveci duce la putrezirea rădăcinilor. Îngrășămintele trebuie administrate cu regularitate pe toată perioada stadiului vegetativ. Primăvara, pentru a realiza o ramificație aspectuoasă, se taie tulpinile îmbătrânite, iar dacă planta s-a dezvoltat prea mult astfel încât nu mai încape în vasul propriu, se face transplantarea în alt vas mai mare.
Înmulțire.
Cissus se înmulțește primăvara, prin butași de tulpini tinere. Aceștia trebuie plantați pentru a-și forma rădăcinile în ghivece umplute cu un amestec din pământ și nisip. Vasele trebuie menținute la o temperatură cuprinsă între 18 și 21 de grade Celsius. Formarea rădăcinilor poate fi facilitată prin acoperirea ghivecelor cu borcane sau plastic, care trebuie îndepărtate din când în când pentru a evita putrezirea. Există și câteva specii de Cissus, cum ar fi bainesii și juttae, care se pot înmulți prin semințe, primăvara, la o temperatură constantă de 25 de grade Celsius. Încolțirea intervine în general după cinci-șase săptămâni.
Paraziți și boli.
Planta poate fi atacată de păianjenul roșu. Acesta provoacă urme albe sau gălbui pe partea inferioară a frunzelor, care treptat se vor usca. Păianjenul roșu apare în general în zonele cu climă caldă și foarte uscată. Pentru a preveni apariția acestuia, se pulverizează frunzele cu apă pentru a asigura o umiditate crescută. Cissus poate fi atacată, de asemenea, de coșenile, ce pot fi combătute cu insecticide specifice sau prin tamponarea zonelor afectate ale plantei cu un șervețel îmbibat în apă și alcool.
(Click News)