Orice amânare în amendarea legislației muncii, în sensul flexibilizării pieței forței de muncă, întârzie procesul de revenire a economiei, a declarat agenției MEDIAFAX, Doina Ciomag, director executiv al Consiliul Investitorilor Străini (CIS).
„Creșterea competitivității economiei românești și a atractivității ei pentru investitori, precum și consolidarea sectorului privat depind în mare măsură de piața forței de muncă. CIS a arătat de mai multe ori că adoptarea unor reglementări mai flexibile pe piața muncii ar putea duce la crearea pe termen scurt a 90.000 de locuri de muncă noi. Cu cât se va întârzia amendarea legislației muncii în acest sens cu atât se va întârzia crearea acestor locuri de muncă care ar contribui la revenirea economiei”, a menționat Ciomag.
Ea a arătat că unele modificări aduse Codului Muncii sunt în spiritul propunerilor CIS elaborate în procesul de dezbatere publică a legislației, dar a menționat că față de acestea organizația a transmis o serie de alte propuneri Ministerului Muncii.
Guvernul negociază în prezent cu partenerii sociali proiectul de Cod al Muncii propus de Executiv. Liderii sindicali nu sunt de acord cu mai multe prevederi din proiect, opunându-se în special modificărilor referitoare la concedierile colective, stabilirea duratei de muncă, preavizul la încetarea contractului și perioada de probă la angajare.
Executivul propune eliminarea interdicției de a angaja mai mult de trei persoane pentru același post în perioada de probă, în timp ce sindicatele se opun abrogării acestei prevederi din actualul cod al muncii.
Sindicaliștii mai vor ca legislația să aibă o prevedere prin care în cazul absolvenților de studii superioare să constituie stagiu primele șase luni după debutul în profesie al acestora. La sfârșitul perioadei de stagiu, angajatorul ar urma să elibereze, obligatoriu, o adeverință vizată de Inspectoratul Teritorial de Muncă.
În cazul întreruperii sau reducerii temporare a activității fără încetarea raportului de muncă, sindicaliștii completează propunerea Guvernului referitoare la reducerea timpului de lucru și a salariului cu mențiunea ca acest lucru să se întâmple „în special” pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare.
Pe de altă parte, Guvernul vrea să păstreze în noul Cod al muncii prevederea ca liderii sindicali să nu poată fi concediați de la locurile de muncă în perioada de mandat sindical, însă vrea să elimine perioada de doi ani după încetarea mandatului. Sindicatele cer însă menținerea acestei prevederi, care se regăsește în Codul Muncii în vigoare.
În același timp, proiectul prevede recuperarea unor eventuale pagube provocate din vina angajatului în 30 de zile după ce i-a comunicat acestuia evaluarea pagubei. Sindicatele se opun acestei propuneri, susținând că doar instanța de judecată poate constata vinovăția și obligația de plată.
La sfârșitul anului trecut CIS și Camera de Comerț Americană în România (AmCham Romania) au realizat un set de propuneri privind amendarea Codului Muncii, prin agregarea și uniformizarea punctelor de vedere a aproximativ 400 de companii membre, reprezentând aproximativ 300.000 de angajați, peste o treime din PIB și trei sferturi din capitalul străin investit în România.
AmCham și FIC propun, printre altele eliminarea discriminărilor pozitive acordate liderilor sindicali și reprezentanților salariaților, prin regimul de protecție acordat acestora împotriva concedierii, sau cel puțin limitarea acestei protecții.
De asemenea, cele două organizații susțin aplicabilitatea contractului colectiv de muncă la nivel superior doar angajatorilor și salariaților care au participat sau au fost reprezentați la negocierea acestuia. În caz contrar, toate măsurile de flexibilizare a relațiilor de muncă vor fi anulate prin prevederile contractelor colective de muncă care se aplică direct societăților și salariaților care nu au participat și nu au fost reprezentați la negocierea acestor contracte.
Alte propuneri vizează dezvoltarea unei eficiențe mai mari în aplicarea criteriului performanței, prin utilizarea sa în cazul concedierilor individuale pentru motive care nu țin de persoana salariatului, precum și eliminarea obligației instituite prin proiectul de lege de a încheia acte adiționale la contractul individual de muncă și în situațiile de modificare unilaterală de către angajator a contractului individual de muncă (de exemplu, delegarea și detașarea).
La începutul anului, președintele Traian Băsescu a cerut miniștrilor să stabilească termene clare în negocierile cu sindicatele asupra diferitelor proiecte de legi, inclusiv pentru Codul Muncii, afirmând că liderii sindicali încearcă de regulă să blocheze adoptarea unui act prin prelungirea discuțiilor.
Ulterior, ministrul Muncii, Ioan Botiș, a declarat că își va susține în Guvern varianta de modificare a Codului Muncii propusă sindicatelor, dar că documentul poate fi modificat dacă Executivul va decide că sunt recomandări care pot fi preluate.
