În 15 martie 1490, dintre bisericile întărite de Ștefan cel Mare Episcopiei de Rădăuți, se afla și „a 10-a biserică, La Cerepcăuți, cu popă”, pe malul drept al Siretului, între Volcineț și Mușenița,
În 1843, biserica Sfântul Mihail din Cirepcăuți pe Siret, cu 500 enoriași, era proprietatea mănăstirii Slatina din Moldova, iar postul de paroh rămăsese vacant. În 1876, patron bisericesc era Sigmund Gorzecki, Athanasie PROCOPOVICI fiind paroh și păstorind peste 840 de suflete. În 1907, biserica Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril din Cirepcăuți, cu hramul schimbat din 1905, îl avea ca patron pe Nikolai cav. de Gorzycki, paroh fiind George GROSARIU, născut în 1855, preot din 1881, paroh din 1889, iar cantor, din 1898, Theodor Strilciuc, născut în 1857.
În Cirepcăuți pe Siret au funcționat, din 1852, o școală cu 4 clase și o școală-filială cu o clasă[1].
CIREȘ. O parte din hotarul Bănilei Moldovenești, cea situată mai înspre răsărit, dar pe malul drept al Siretului Mic, se numea, la 1753 și la 1785, Cireș, dar în sensul de zonă, de regiune („părțile de Banila, zise Cireșul și Coșciula”), aflată în curs de populare, cum o demonstrează și recensământul lui von Spleny, care menționează Cireș drept localitate, populată cu 1 mazil și 4 familii de țărani.
Cireșul apare și în hotarnica Lucavățului din 2 octombrie 1753 („și am puces a hotără dela Cereș, de unde să despartu părăile și să hotărește ținutul Sucevii de cătră țănutul Cernăuților… și acolo, la Cereș, s-au pus bour într-un fah, de asupra părăului ce să cheamă Prundișul, și pe culme dealului la alt părău, ce să începe dintr-o făntănă de izvor și s-au pus alt bour într-un fag”).
Recensământul lui Rumeanțev[2], din 1772-1773, înregistrează la Cireșul, în Ocolul Berhometelor, fără alte precizări, „10 – toată suma caselor”, însemnând 1 mazil, 2 țigani, 2 femei sărace și „4 argați și păstori ai mazilului”.
Daniel Werenka, menționând, în Topografie, 6 familii la Cireș, în 1774, și 77 familii țărănești, în 1784, face trimitere la localitatea Davideni, sat aflat pe malul stâng al Siretului Mic, înspre Banila.
În 6 mai 1803, pentru că se îmbolnăvise grav, Mihalache Goian, fiul lui Ghiorghi Goian din Cireș, dăruia fraților săi, Nicolai, Ștefan, Iordachi, Scărlătachi și Zoița, părțile sale de moșie din Bănila, din Cireș, din Jadova și din Bărlințe, Stârce și Davideni. În anii următori, deși stăpânesc moșii și în alte sate, Goianeștii (văduva lui Ghiorghi Goian, Catrina, cei patru feciori și cele două fete ale ei, Suzana, jupâneasa lui Ioan Dunca, și Maria, jupâneasa lui Caplan) domină satul Cireș, care deja există ca sat, după anul 1800.
În 1843, biserica Sfântul Arhanghel Mihail din Davideni deservea și satul Cireș, comuna bisericească având 820 enoriași. Patron al bisericii era Nicolai de GOIAN, iar preot administrator era Iordachi Stepanovici. În 1876, când aceiași comună bisericească avea 1.121 enoriași, paroh era Ioachim PARAȘ.
În 1907, satul Cireș făcea parte din două comune bisericești: din Budineț, Opaiț și Cireș, cu biserica Sfântul Mihai, din Budineț, construită de Vasile și de Toader de Morțun, în 1803, restaurată și dotată cu un iconostas nou, în 1829, de Alexandru de Morțun, biserică păstorită de parohul Ioan Bucevschi, născut în 1860, preot din 1888, paroh din 1901, cantor fiind, din 1905, Nicolai Pojoga, născut în 1872; din Davideni, Cireș, Slobozia Davidenilor și Zrub, cu biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, construită la Davideni, în 1786, restaurată în 1883, și cu o biserică-filială, la Slobozia Davidenilor, construită în 1889. Patroni ai celor două biserici erau, în 1907, Anna de Grigorcea și evreul Herman Wohlin din Davideni, Eugenia de Abrahamowicz și Ioan cav. de Grigorcea din Cireș. Paroh era Mihail Nichitovici, născut în 1855, preot din 1882, paroh din 1892, cantor fiind, din 1898, Nicolai Hotopilă, născut în 1890.
În Cireș funcționa, din 1882, o școală cu 2 clase[3].
În 1890, satul românesc Cireș avea 1.019 locuitori, dintre care cam o sută de evrei. Primar era Gheorghe Tomiuc, iar învățător – Mihai Popescu.
În mai 1906, într-o listă de subscripție pentru înființarea societății culturale „Luceafărul Bucovinei”, încredințată parohului „din Budeniț, Ioan Bucevschi”, se întâlnesc următoarele nume de localnici din Cireș: primarul Alexa Oreșciuc, agricultorii Ioan Strugar, Grigore Burla și Florea Solcan, secvestrul politic din Cireș Teodor Dobjanschi și sergentul comandant de jandarmerie în Cireș Eusebie Dan[4].
La Cireș s-a născut, în 2 (28) februarie 1948, poetul și publicistul Arcadie Opaiț.
[1]SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1843 p. 37, 1876 p. 65, 1907 p. 165
[2] ACAD. ȘT. RSS MOLD., Moldovaîn epoca feudalismului, VII, I, Chișinău 1975, p. 337
[3] SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1843 p. 35, 1876 p. 68, 1907 p. 142, 144
[4] GAZETA BUCOVINEI, Nr. 14/1906, p. 4