Înmulțirea necontrolată a ciorilor în municipiul Suceava, la fel ca și în alte orașe din județ și din țară, arată că aceste păsări extrem de inteligente și adaptabile au cucerit municipiul reședință de județ, învingând autoritățile. Primăria, Direcția Județeană de Mediu, Garda Forestieră, Garda de Mediu, Asociația Vânătorilor și Pescarilor sunt neputincioase în fața asaltului păsărilor asupra orașului.
Biologul Cezar Asurdului, de la Compartimentul Biodiversitate din cadrul Direcției Județene de Mediu Suceava, a explicat că principalele motive ale migrării ciorii de semănătură și a ciorii grive în orașe, mai nou, și a pescărușilor, sunt accesul ușor la surse de hrană, mai ales din gunoaie (ciorile și pescărușii mai sunt supranumiți și „păsări-gunoier”), numărul mic de dușmani naturali, existența arborilor înalți, propice pentru cuibărit, care le conferă siguranță, precum și clima mai blândă din intravilan, în comparație cu cea din extravilan. De asemenea, a arătat biologul, îndepărtarea crângurilor și zăvoaielor de plop și de mesteacăn de pe malul apelor, în care păsările își aveau habitatul natural, le-a determinat să se îndrepte spre cele mai apropiate zone cu copaci și hrană, și acestea au fost orașele.
- Zeci de mii de ciori poluează zilnic Suceava vizual, fonic și prin excremente
După evaluarea făcută de Cezar Asurdului, în municipiul Suceava sunt câteva zeci de mii de ciori. Acestea poluează fonic, vizual și prin excremente, aducând la exasperare locuitorii din zonele cu copaci, unde înnoptează sau stau peste zi – pădurea din spatele cartierului George Enescu, zona Spitalului Clinic de Urgență „Sf. Ioan cel Nou”, Parcul Central etc..
Biologul de la DJM a subliniat că, în toate țările membre UE, gestionarea populațiilor de ciori este strict reglementată, ciorile de semănătură neputând fi vânate sau deranjate în timpul perioadei de cuibărit: 31 ianuarie – 15 august. Potrivit acestuia, instalarea de capcane (plase) este ineficientă și creșterea cotelor de vânătoare, pe de o parte, și eliminarea condițiilor de hrană, pe de altă parte, ar putea oarecum diminua problema.
„Ar trebui să fie urmărit traseul de migrație și când sunt în afara orașului să fie vânate în număr mai mare sau să fie aclimatizați dușmani naturali ai ciorilor – vântureii și șoimii”, a afirmat Cezar Asurdului.
În ceea ce privește pescărușii, aceștia sunt și mai ușor adaptabili, nici măcar nu-și fac cuib pentru depunerea ouălor, așa că îndepărtarea lor din orașe este și mai dificilă.
Municipiul Suceava face parte din fondul de vânătoare Stroiești. Administratorul fondurilor de vânătoare este Garda Forestieră. Gestionar este Asociația Județeană de Vânătoare și Pescuit Sportiv (AJVPS). Inspectorul-șef al Gărzii Forestiere, Mihai Gășpărel, a făcut referire și el la perioada de recoltare foarte scurtă, doar până la 31 ianuarie, și la cota mică de recoltare, dar a subliniat că în intravilan este strict interzisă acțiunea de vânătoare. „Voi propune o întâlnire cu reprezentanții tuturor instituțiilor cu atribuții în domeniu, să căutăm o soluție pentru problema ciorilor în orașe”, a spus Mihai Gășpărel.
- Un cartuș costă 4-5 lei
Directorul AJVPS Suceava, Mihai Cojin, a întărit că în zona de intravilan vânătoarea este interzisă prin lege. Asociația pe care o conduce are o cotă de vânătoare la ciori de 700 de exemplare, exclusiv în extravilan. „Nu știu dacă s-au împușcat 50 de ciori care erau din oraș. În extravilan, efectivele de ciori sunt de câteva ori mai mici decât în intravilan, iar când le găsești în extravilan, ai tras două focuri de armă și vor zbura toate în oraș, unde sunt ocrotite, nu sunt deranjate și au hrană. Este foarte greu să găsești o soluție pe actuala legislație. Legal, nu pot fi alungate prin nicio metodă. Ca să ajungem la un efectiv normal, gestionabil, ar trebui câteva mii de vânători care să stea în jurul Sucevei și să împuște ciori. Cota de 700 de ciori pe an este un efectiv gestionabil financiar și logistic”, a spus Mihai Cojin.
Un cartuș cu alice costă 4-5 lei, costuri suportate integral de AJVPS din fonduri proprii, dar chiar în condițiile în care Primăria Suceava ar acoperi cheltuielile cu muniția tot ar rămâne problema legislației și a posibilității de reducere a numărului de ciori prin vânătoare.
Soluția care pare cea mai la îndemână, a distrugerii ouălor din cuiburi, este considerată lipsită de etică și este sancționabilă penal. „Deteriorarea, distrugerea și/sau culegerea intenționată a cuiburilor și/sau ouălor din natură” pentru toate speciile de păsări, inclusiv migratoare, constituie infracțiune, conform OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate și este sancționată cu amendă sau cu închisoare.
Există organizații și asociații care oferă consultanță primăriilor pentru „strategii etice de control”, precum sperietori electronice care imită sunetul prădătorilor naturali, lasere care le îndepărtează temporar, fără să le rănească, sau plantarea de arbori înalți cu creștere rapidă la periferia orașelor. Printre arborii cu creștere rapidă se numără Paulownia sau „arborele de smarald” sau „arborele prințesei”, care poate crește câțiva metri pe an în condiții optime, oferind un frunziș generos și flori alb-violet. Din cauza potențialului său invaziv, este mai puțin recomandat de specialiști.
Mesteacănul crește între 40 și 45 cm pe an, ajungând rapid la o înălțime de 18-30 metri; salcia plângătoare are un ritm de creștere de 1,2-2,4 metri pe an, dar nu este printre copacii preferați de ciori, iar arțarul, care oferă și o umbră densă, are un ritm de creștere de aproximativ 40-50 cm pe an. Transferarea ciorilor în copaci înalți din afara orașului poate fi o soluție pe termen lung, dar situația de disconfort general în care s-a ajuns impune rezolvarea problemei cât mai repede.
