Ciorile ar putea deține secretul pentru ca oamenii să poată să înțeleagă într-o bună zi eventualele limbaje extraterestre, potrivit cercetătorilor germani de la Universitatea Tubingen, informează dailymail.co.uk.
Oamenii de știință bănuiau de multă vreme că păsările din familia corvidelor – din care fac parte corbii, ciorile și coțofenele – sunt foarte inteligente.
Experții în neurobiologie au demonstrat că creierul ciorilor produce un comportament inteligent atunci când păsările trebuie să ia decizii strategice, în același fel în care acționează și creierul uman, în ciuda faptului că oamenii și ciorile nu au un strămoș comun apropiat.
Studiul cercetătorilor germani oferă în premieră informații despre felul în care funcționează creierele unor viețuitoare care nu sunt mamifere – iar acest tipar ar putea să se aplice și în cazul formelor de viață extraterestre.
Lena Veit și Andreas Nieder, profesori la Universitatea Tubingen din landul german Baden-Württemberg, au publicat un studiu în revista Nature Communications care oferă informații valoroase și interesante despre evoluția paralelă a comportamentelor inteligente.
„Multe funcții sunt realizate diferit la păsări, deoarece o lungă istorie evolutivă ne separă de acești urmași direcți ai dinozaurilor”, afirmă Lena Veit.
„Acest lucru înseamnă că creierul păsărilor ne oferă o soluție alternativă care să ne arate felul în care un comportament inteligent este realizat cu o anatomie diferită”, a adăugat ea.
Ciorile și primatele au creiere diferite, însă celulele care administrează procesele de luare a deciziilor sunt foarte asemănătoare. Ele evidențiază un principiu general care a reapărut cu regularitate pe parcursul istoriei evoluției speciilor.
„Așa cum putem să tragem concluzii valide despre aerodinamică, comparând aripile construite în mod diferit ale păsărilor și ale liliecilor, acum putem să tragem concluzii despre felul în care funcționează creierul prin analiza similarităților funcționale și a diferențelor existente în regiuni cerebrale relevante din creierele păsărilor și cele ale mamiferelor”, a spus Andreas Nieder.
Ciorile sunt atât de inteligente, încând experții în biologia behavioristă le-au denumit „primatele cu pene”, întrucât aceste păsări fabrică și folosesc unelte, sunt capabile să își amintească un număr mare de locuri de hrană și își planifică comportamentul social în funcție de ce fac ceilalți membri ai stolului.
Acest nivel de inteligență poate să pară surprinzător, întrucât creierele păsărilor sunt structurate într-un mod fundamental diferit de cele ale mamiferelor, inclusiv ale primatelor – care sunt de obicei folosite pentru a studia aceste comportamente.
Cercetătorii de la Universitatea Tubingen sunt primii care analizează fiziologia cerebrală pentru a studia comportamentul inteligent al ciorilor. Ei au antrenat un grup de ciori pentru ca acestea să execute pe computer un set de teste de memorie.
Ciorilor le-au fost prezentate o serie de imagini pe care trebuiau apoi să și le amintească. După puțin timp, păsările trebuiau să aleagă una din cele două imagini prezentate pe monitor, atingând-o cu ciocul, în funcție de diverse comportamente propuse.
Una dintre imaginile de pe monitor era identică cu prima imagine, iar cealaltă era diferită. Uneori, regla jocului consta în alegerea aceleiași imagini. Alteori, trebuia selectată cealaltă imagine.
Ciorile au fost capabile să execute ambele sarcini și să facă schimbarea de comportament cu un grad ridicat de acuratețe.
Acest fapt demonstrează un grad ridicat de concentrare și o flexibilitate mintală pe care le au puține specii – și care reprezintă un real efort chiar și pentru oameni.
Păsările au executat foarte repede aceste sarcini chiar și atunci când le-au fost prezentate noi seturi cu alte imagini. Cercetătorii au observat prezența unei activități neuronale în „nidopallium caudolaterale”, o regiune din creier asociată cu cel mai ridicat nivel de percepție în cazul păsărilor.
Un anumit grup de celule nervoase au reacționat întotdeauna atunci când ciorile trebuiau să aleagă aceeași imagini – și un alt grup de celule au răspuns întotdeauna atunci când făceau o alegere pe baza regulei „imaginii diferite”.
Observând această activitate cerebrală, oamenii de știință au putut adeseori să prezică regula pe care păsările urmau să le respecte chiar înainte ca acestea să facă o alegere.
