Cea de-a VII-a ediție a Festivalului Național al Păstrăvului a început vineri, 14 august, în localitatea suceveană Ciocănești. Deși ploaia și-a făcut simțită prezența chiar de la debutul manifestărilor, la deschiderea festivă au fost prezenți localnici, reprezentanți ai Consiliului Județean și Prefecturii, oameni politici, directori ai instituțiilor descentralizate, dar și turiști aflați în zonă.
Așa cum am aflat de la primarul comunei Ciocănești, Gheorghe Tomoioagă, “acest Festival al Păstrăvului face un apel la curățenie. O curățenie nu numai a apei, ci și la curățenia noastră sufletească de care avem nevoie tot mai mult. Practic politica de mediu și politica de curățenie sufletească trebuie să fie a noastră, a tuturor. Nu aveam posibilitate să susținem un asemenea festival din bugetul local, pentru că condițiile sunt cele care sunt, dar iată că ceea ce ne-am dorit în urmă cu șapte ani s-a împlinit. Am lansat păstrăv, astfel încât turiștii să aibă la ce veni, Ciocăneștiul este plin de turiști, au venit să petreacă un weekend sau concediul pentru a merge cu pluta, a pescui un păstrăv, a ne vedea tradițiile și obiceiurile. Am primit mii de scrisori și telefoane de la oameni din țară și străinătate care s-au interesat de acest festival”, a spus primarul de Ciocănești.
Ștefan cel Mare, adus la Ciocănești de Batalionului 17 Vânători de Munte
În deschiderea manifestărilor de la Ciocănești, cei prezenți au retrăit momentul istoric al intrării în comună a lui Ștefan cel Mare și Sfânt. În cadrul unui ceremonial, militarii de la Batalionul 17 Vânători de Munte „Dragoș Vodă” au dăruit locuitorilor din comuna Ciocănești bustul lui Ștefan cel Mare împreună cu un tablou al acestui domnitor, în care este zugrăvit alături de oștenii săi, pregătit să dea riposta cuvenită dușmanului. Aceste daruri au fost amplasate în fața bibliotecii din comună, împreună cu emblema batalionului și drapelul Batalionului 17 Vânători de munte.
Prezența Batalionului 17 Vânători de Munte reprezentat de comandantul garnizoanei și al Batalionului, lt. col. Doruț Greab, împreună cu subordonații, în locul unde această unitate a cantonat în perioada interbelică luptând pentru eliberarea Bucovinei, semnifică păstrarea respectului pentru cei ce s-au jertfit, păstrând neîngenuncheat acest neam românesc.
“Artistul a cunoscut obârșia celor chemați la oaste, iar conducerea unității din Vatra Dornei a descifrat conținutul acestuia, trimițând la vatră în sat, chiar și prin acest tablou, eroii din Ciocănești căzuți la datorie. Ciocăneștenii aduc mulțumirile lor armatei române, iar acest gest nobil se va consemna în istoria și monografia comunei noastre”, a spus primarul Gheorghe Tomoiagă la primirea tabloului și a statuii.
Chiar dacă a plouat, coordonați de parohul bisericii din satul Botuș, copiii din sat au prezentat un program artistic cu cântece inspirate din istoria românilor, după care oștenii lui Ștefan cel Mare împreună cu marele Domn al Moldovei au ajuns călare, în aplauzele mulțimii, în fața Căminului Cultural, după ce au străbătut comuna de la hotarul cu Cîrlibaba. A urmat o slujbă religioasă oficiată de un sobor de preoți, avându-l în frunte pe protopopul Aurel Goraș, prin care s-au binecuvântat darurile primite de ciocăneșteni de la vânătorii de munte din Vatra Dornei.
“Mă bucur că am putut participa la deschidere, pentru a putea vedea cât de originali sunt oamenii din Ciocănești. Un lucru care nu s-a mai întâlnit până acum, această paradă a oștenilor lui Ștefan cel Mare, pe Valea Bistriței Aurii, portul popular, călăreții, biserica din sat implicată și oamenii din sat nu se tem de ploaie. Festivalul păstrăvului, la fel ca Festivalul ouălor încondeiate, este un festival al tradițiilor, al lucrurilor curate. Dacă vorbim de păstrăv, acesta este peștele din apa de munte iute, curat, foarte bun la gust și care arată agerimea omului de la munte. Este bine că oamenii vor să aducă omagiu acestui pește sfânt din apele de munte. Primarul de aici se luptă cu vremurile, este o perioadă de criză, dar nu a renunțat. Practic aici este poarta de intrare în Bucovina dinspre Pasul Prislop, un loc unde turiștii în august pot să vină cu plăcere. Intenția noastră la Suceava este ca aceste localități de pe ulucul Gura Humorului – Câmpulung – Vatra Dornei să devină Marea Neagră la munte. Dacă aceea este albastră, aceasta este verde, iar stațiunile Mamaia, Eforie Mangalia putem să le mutăm la munte, să se numească Gura Humorului, Câmpulung, Vatra Dornei”, ne-a declarat președintele Consiliului Județean, Gheorghe Flutur..
Plutăritul, o meserie care reînvie la Ciocănești
În prima zi a festivalului, la ora 13,00 din satul Botuș au plecat plutele cu turiști, în aplauzele celor de pe mal. Pentru a putea face posibilă această călătorie, din cauza nivelului scăzut al râului Bistrița, cu o zi înainte a fost curățată albia de bolovanii mari și au fost ridicate din balast două baraje. Călătoria cu pluta a durat aproape două ore, iar localnicii îmbrăcați în straie populare au așteptat pe malurile Bistriței trecerea plutelor, așa cum o făceau și în urmă cu mai bine de 40 – 50 de ani.
Plutele au fost conduse de Vasile Morari, ajutat de câțiva ucenici. Vasile Morari construiește plute de la 16 ani, iar de la 17 ani le și “cârmuiește”, meserie pe care a învățat-o de la tatăl său.
„Este și frumoasă, dar este și periculoasă această meserie, pentru că, pe vremuri, când plutele transportau câte 400 de metri cubi de lemn odată, fiind 10 – 15 plute pe zi se mai încălecau, sau făceau zahată, cum spuneam noi, plutașii. Atunci nu erau tractoare cu care să le tragi și când ieșea o plută pe mal le ridicam cu parii. Plutele erau construite din lemn de molid uscat, lăsat iarna pe malul apei. Primăvara se legau plute și începea transportul. Acum transportăm turiști cu aceste plute, ele sunt de dimensiuni mai mici, pentru că apa este mică și acolo unde nu putem trece, le tragem cu o wolă, pentru că apa ar trebui să aibă un metru, dar sunt pietre mari și în aceste locuri se opresc. Trebuie niște bani pentru a face un culoar pe Bistrița, pentru a feri bolovanii și atunci am putea merge pe 15 – 20 kilometri cu plutele, așa cum se mergea pe vremuri. Plutașii veterani au îmbătrânit, eu sunt am 61 de ani, dar sunt băieții aceștia tineri, ucenici, care vor să învețe plutăritul”, ne-a spus Vasile Morari.
Octogenarul Vasile Ciocan, cel mai vârstnic plutaș al Ciocăneștiului
Pe plute, alături de turiști din întreaga țară, l-am întâlnit și pe Vasile Ciocan, cel mai vârstnic plutaș al comunei. La 81 de ani, Vasile Ciocan nu a rezistat să nu conducă un pic pluta. Din viața de plutaș, ciocăneșteanul are numerose amintiri.
„Cel mai plăcut era când aveam apă suficientă și puteam merge bine cu plutele. Apoi, când aveam turiști pe plute pe care îi aduceam de la Cîrlibaba la Vatra Dornei, era o atmosferă aparte. Ce facem astăzi este să arătăm oamenilor cum era pe vremuri acest transport care nu polua deloc. La un singur transport se duceau și 450 – 480 de metri cubi de lemn. Pe vremuri tot transportul de lemn pentru fabricile de prelucrare se făcea pe apă. Cele mai multe transporturi le făceam la Letea Bacău. Cei de la fabricile de prelucrare veneau aici, luau câte o parcelă, mii de metri cubi, tăiau cu fierăstrăile manuale lemnul, îl duceau cu caii la malul apei, unde era curățat de coajă și lăsat să se usuce, ca să poată pluti. După ce era pregătit, alți oameni legau plutele, iar noi eram cei care conduceam pluta. Trebuia să ai curaj, putere, să fii iute. Plutașii din Ciocănești duceau plutele de la Cîrlibaba până la Vatra Dornei, de acolo le preluau alții. Era singurul mijloc de transport din zonă. Am petrecut o viață frumoasă, și grea”.
Salvarea Bistriței Aurii, o prioritate pentru autorități și ecologiști
În cadrul simpozionului care a avut loc la Ciocănești, în prima zi a manifestărilor, pe lângă expunerile legate de creșterea păstrăvului, dezvoltarea și promovarea turismului și punerea în valoare a tradițiilor populare din această zonă, s-au purtat discuții și despre protejarea acestor ape. Așa cum a arătat profesorul Neculai Crăciun, această întâlnire coincide cu începutul perioadei de depunere a cererilor de finanțare pentru Programul Operațional Sectorial de Pescuit finanțat din fondurile Uniunii Europene în proporție de 60 % și din fonduri proprii 40%, program prin care se pot înființa noi ferme piscicole sau dezvolta cele existente, astfel încât România să nu mai fie un importator de păstrăv.
„La noi avem fundamentate resursele și calitatea apei, avem experiență, înainte de 1989 păstrăvul fiind produs în crescătoriile Romsilva, acum sunt specialiști care au mici păstrăvării, dar producem doar 30 % din cantitatea de păstrăv care se comercializează în România, restul fiind din import, Slovacia și Polonia chiar și din Ungaria, care are suprafață montană 10 %, restul fiind câmpie și șes. Este o prioritate să înființăm păstrăvării, tehnologia în domeniul creșterii păstrăvului este foarte avansată la nivel European, ciclul de viață este scurt, 9 – 10 luni, furajele sunt naturale, au un preț din ce în ce mai mic, iar acumularea este de 100 %, dintr-un kilogram de furaj rezultă un kilogram de masă vie corporală la păstrăv”, a spus profesorul Crăciun.
O parte importantă a dezbaterilor s-a axat pe realizarea unui proiect finanțat prin POS Mediu pentru salvarea Bistriței Aurii pe porțiunile Cîrlibaba-Ciocănești și Dorna Arini, locuri unde se mai găsește “regele apelor de munte din toată Europa” – lostrița. După cercetările de genetică, lostrița este încadrată la categoria “somon” și, așa cum arăta profesorul Crăciun, cele mai mari exemplare întâlnite au fost întâlnite în râul Bistrița, ajungând până la 1,3 – 1,4 metri.
“Sunt foarte vulnerabile, încercăm să realizăm un proiect de salvare a lostriței, în cele două zone protejate Natura 2000, Cîrlibaba-Cicănești și Dorna Arini. Sunt zone de refugiu, zone de reproducere. La Frasin avem o mică bază de cercetare pentru a crește lostrița și a popula râul Bistrița dar și Moldova, râu de pe care a dispărut în totalitate în urmă cu 30 de ani. În 1910, pe 80 % din râurile din România se găsea această specie mare de lostriță, dar care, din cauza pescuitului, a dispărut în totalitate. Ca proprietăți nutritive, carne ușoară, cu valoare alimentară nutritivă foarte mare, pești de apă curgătoare de munte, preferați pe toate piețele din lume. Protecția zonelor trebuie făcută în parteneriat cu autoritățile locale și asociațiile pescarilor. Foarte mulți pești au dispărut din cauza branconierilor zonali, asta este treaba poliției, iar conservarea, evaluarea speciilor rare trebuie să se facă în parteneriat specialiști – asociații de pescuit sportive, cum la fel trebuie să existe un parteneriat între poliție și aceste asociații pentru combaterea braconajului”, a spus cercetătorul Crăciun.
Concurs de gastronomie și cobză cu peste o mie de păstrăvi
Pensiuni și filiale ale ANTREC din județele Suceava, Maramureș, Sibiu, Botoșani, Bacău s-au întrecut timp de două ore în prepararea păstrăvului. Concurenții au primit șase păstrăvi, pe care i-au pregătit la grătar sau pe piatră încinsă, cât mai gustos, folosind diferite ingrediente, la alegere.
Juriul, alcătuit din specialiști în arta culinară și reprezentanți ai mass-media, a punctat cel mai gustos păstrăv, cea mai frumoasă prezentare, cea mai originală rețetă, etc., urmărind întregul proces de preparare, de la primirea păstrăvilor până la final, inclusiv aranjarea standului.
La categoria „Profesioniști”, cea mai frumoasă și diversificată prezentare a aparținut bucătarilor de la Vila „Iulia” din Vatra Dornei, care au prezentat nu mai puțin de 15 sortimente de preparate din păstrăv.
Din păstrăvăria proprie, Dănuț Candrea a adus la Ciocănești cei mai mari păstrăvi, impresionând juriul cu cel mai gustos păstrăv, preparat de cei de la Pensiunea „Poiana” din Poiana Negri.
La categoria „Amatori”, unde s-a înscris un număr mare de participanți, misiunea juriului a fost foarte dificilă, deoarece păstrăvii preparați aveau un gust deosebit, iar modul de prezentare îi îndemna pe cei prezenți să savureze din bucate.
Cea mai veche rețetă, „Pește pe lespede” a fost făcută de Ion Turda din Sighet- Maramureș, cel mai gustos păstrăv, „Păstrăv umplut cu măr”, a fost realizat de Silvia și Viorel Vasiluț din Poiana Stampei, cel mai aromat păstrăv, „Păstrăv cu salvie”, a fost al sibienilor reprezentați de Corina Cubleșan.
Din meniurile prezentate în concurs nu a lipsit nici cel mai „iute” păstrăv, care a venit de la ANTREC Bacău, „Păstrăv cu piper verde”, și cea mai originală rețetă, „Păstrăv în frunză de sfeclă legat cu cimbrișor”.
Secretele bucatelor
De la Corina Cubleșan, concurent pentru orașul natal, Sibiu, am aflat că „toată lumea trebuie să facă același preparat, diferența constând în ingrediente, sosuri, garnituri. La pregătirea păstrăvului la grătar am folosit salvie, pentru că salvia alături de rozmarin, mărar este folosită la prepararea păstrăvului. Am pus lămâie în interior, puțin unt, i-am învelit în folie de aluminiu și i-am prăjit pe grătar. Ca și garnitură, cartofi copți în jar”.
Din Maramureș, Sigetul Marmației, Ion Turda a pregătit păstrăv ca la munte. „Nevasta, când m-am dus în munte, mi-a pus slană la mine, un boț de mămăligă și aici am prins șase păstrăvi, unul și unul. Ca să-i fac în ciudă, eu nu am să mănânc aici cotletul de la oraș, i-am copt pe piatră, pentru că mi-am uitat grătarul acasă și ies și mai gustoși pe piatră. Tai slăninuța fideluțe subțirele, iar în degajările de pe lateralele peștelui introduc slăninuța. Rolul slăninuței, pentru că nu am ulei la mine, este să dea grăsimea pe piatră. Nu am ingrediente la mine, am furat un pic de boia de pe la vecini, miroase a cimbru, e cimbrișor pe care l-am găsit aici pe un mușuroi. Nu am venit cu nimic, eu sunt foarte sărac, sunt turistul venit fără grătar fără ulei, am numai rucsacul la mine. Cimbrișorul l-am plasat în mijlocul păstrăvului, îl împănez pe ambele părți, și până se încinge piatra am furat, fără să știe nevasta, un sfert de palincă din care vă invit să gustați”, ne-a spus Ion Turda.
O rețetă interesantă și apreciată de vizitatorii expoziției gastronomice a fost „Păstrăv cu bere de Mărgineni”, sau cum au numit-o chiar cei care au preparat-o, „pește antistres”.
Au mai fost premiați Pensiunea „Poiana Izvoarelor”, ANTREC Bucovina și Primăria Cicănești pentru realizarea celei mai mari cobze din cetină de brad, în care s-au aflat peste o mie de păstrăvi afumați, Olguța Mihalciuc și gospodinele din Ciocănești, care au realizat cel mai mare borș de pește din România, și gospodarii din Ciocănești care au mestecat la cea mai mare mămăligă.
Rețeta celui mai mare borș de pește
Peste o mie de turiști din țară, dar și din străinătate, din țări cum ar fi Anglia, Franța, Italia, Austria, aflați în Bazinul Dornelor pentru a-și petrece concediul, au putut gusta din cel mai mare borș de pește și din cea mai mare mămăligă.
Pregătirile pentru borș au început vineri seara, la locuința Olguței Mihalciuc, unde, timp de mai bine de șase ore, cinci gospodine, Georgeta Crăciun, Nicoleta Șcheul, Rodica Cazac, Maria Moroșan și Grațiela Lupescu, împreună cu gazda, au curățat cele peste o sută de kilograme de păstrăv, din care s-a preparat borșul, sâmbătă dimineața fiind pregătite legumele și celelalte ingrediente.
De la Maria Moroșan, una din gospodinele care s-a ocupat de prepararea borșului, am aflat că ceaunul în care s-a făcut această delicioasă mâncare are 400 de litri, rețeta folosită fiind una tradițională, specifică zonei.
„S-au pus 300 de litri de apă de izvor, în care s-au adăugat legume, cum ar fi ceapă, morcov, roșii, ardei, plus verdeață, pătrunjel, tarhon, leuștean, pentru a da un gust bun borșului. Când legumele sunt fierte, se adaugă peștele și puțin orez, care este specific borșului de pește, ardei iute, piper, sare după gust. La urmă borșul este înăcrit cu borș acru de putină preparat la noi în sat. Acest borș este fără conservanți, totul este natural, apa de la izvor, legumele din grădină, peștele din Bistrița, dar și din păstrăvărie”, ne-a spus Maria Moroșan.
Cea mai mare mămăligă a fost preparată din peste 40 de kilograme de făină de porumb măcinată la moară în sat, după care a fost răsturnată pe un fund cu diametru de 2,5 metri. Coordonați de baciul Constantin Pop, Toader Cioban, Emilian Chiloti și copiii Valentin Bălan, Andrei Candrea și Stelian Ursu au mestecat în cea mai mare mămăligă.
„Am pregătit un ceaun mare, chirostei, lemne. Se pune apa la fiert, se pune sare și făină de porumb. Mămăliga pentru borș de pește nu trebuie să fie nici moale nici tare, să fie prăjită, sau cum se mai spune, scoaptă bine. Când o iei în mână să nu se prindă de degete. Fac mămăliga și pentru cei zece oameni de la stână”, ne-a spus baciul Constantin Pop.
Lansare pe păstrăv pe Bistrița Aurie
Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, împreună cu câțiva copii aflați pe malul Bistriței Aurii și medicul veterinar Petrea Dulgheru au lansat sâmbătă, pe râul ce străbate Cicăneștiul, puieți de păstrăv.
Petrea Dulgheru crește păstrăv de peste 25 de ani. La început îl cumpăra de la Valea Putnei și îl ținea în două bazine mici, improvizate pentru a-l crește, a-i urmări comportamentul și a ști ce afecțiuni are.
La Ciocănești, șeful Direcției Sanitar – Veterinare Suceava a venit în calitate de acționar la cel mai mare producător de păstrăv din județ. Anul trecut doctorul Dulgeru a dat în Bistrița peste 4000 de puieți, o parte din el fiind prins de pescari
„Acum, în premieră, lansez puiet de păstrăv fântânel, un pește 100 % românesc, extraordinar de frumos, seamănă cu păstrăvul indigen, are puncte roșii, este deosebit de gustos. Și în acest an lansez peste 4000 de puieți, l-am adus în apă rece și cu oxigen. În fiecare an fac acest lucru, peste câteva zile voi mai lansa în zona Vatra Dornei și Dorna Arini puiet de păstrăv, deoarece doresc ca acest râu, Bistrița, cel mai lung râu din România, care străbate un masiv muntos, 240 de kilometri, după Olt, să fie populat cu păstrăv din păstrăvăria mea. Gustul păstrăvului depinde de calitatea apei, cel din apele Bucovinei fiind cel mai gustos. Dacă apa are săruri minerale are un gust, dacă apa provine din terenuri calcaroase are un alt gust, iar apa dulce și limpede din Bucovina îi dă un gust aparte, cu toate că păstrăvul crește mai greu ca în alte părți, clima la noi fiind mai rece. Noi aducem păstrăvul de la puiet la greutatea de livrare în doi ani de zile, în timp ce alte țări, care țin păstrăvul în apa creată artificial, îl realizează în opt luni”, ne-a declarat dr. Petrea Dulgheru.
Un apel către populație, de a păstra apele Bistriței curate, a făcut și președintele CJ Gheorghe Flutur, care a precizat că „Bistrița este o apă curată, dar Bistrița trebuie păstrată ca o apă curată, așa cum a dat-o Dumnezeu. Ea vine din Munții Rodnei, trebuie mai multă atenție din partea celor care administrează județul, administrează apele, primăriile, pentru că poluarea, mizeria nu sunt o carte bună de vizită și nu sunt un ambient sănătos pentru păstrăv”.
Păstrăvul la grătar și meșteșugurile populare au fost cele mai căutate la Ciocănești
Pe terenul de sport din Ciocănești meșteri populari autentici, vânzători de suveniruri, distribuitori de vinuri și comercianți de produse alimentare i-au atras pe vizitatorii comunei muzeu. Meșterul popular maramureșean Szekely Marfon a oferit, pe lângă numeroasele produse realizate din împletituri de papură, și flori de crin din papură „aducătoare de noroc”. Și cum românul caută mereu să aibă noroc, maramureșeanul a meșterit de dimineață până seara la confecționatul florilor de crin.
Nici artizanul Gheorghe Țugui, din Vorona, nu a stat degeaba. Cât a fost ziua de lungă, chiar dacă de pe scenă răsunau cântece și hore populare, moș Gheorghe a cântat din cobză, tiugă, fluier, caval, ocarină și un instrument inventat de el, care scotea niște sunete superbe, distincte de orice alt instrument. Pe lângă atmosfera sonoră, Gheorghe Țugui i-a încântat pe turiști și localnici cu frumoase măști populare și chiar măști de urs, pentru flăcăii care de Anul Nou vor să îmbrace costumul de urs.
Nu au lipsit nici ciocăneștenii care produc în gospodăria proprie dulcețuri și compoturi din fructe de pădure, sau producătorii din Poina Negri de zmeurată, afinată, fragată, palincă.
În materie de artă culinară, la mare căutare au fost păstrăvii prăjiți pe grătar, care împreună cu mămăliguța și mujdeiul de usturoi s-au vândut cu 8 lei, frigăruile de păstrăv, iar cei mai îndrăzneți au făcut chiar balmoș.
Spectacole de muzică și lumină
Timp de două zile, muzica populară i-a încântat pe cei prezenți la Ciocănești. Pe scena Festivalului au urcat ansamblurile Flori de mină din Iacobeni, Bujorul de Munte din Cîrlibaba, Brăduțul din Botoș, Bistrița Aurie din Ciocănești, Dorna Dorului Vatra Dornei, Cununa Chiuarului din Satulung Maramureș, Piatra Șoimului din Câmpulung Moldovenesc, Străjăncuța din Straja, Plaiurile Pojorâtei din Pojorîta și soliștii Ana Maria Chiloti, Mihăiță Rusu, Niculiță Laura, Ioan Dordoi și orchestra Plaiurile Dejului, Adrian Bucevschi, Sorin filip, Călin Brătianu, Pamfil Roată.
Sâmbătă seara, plăieșii cu făclii aprinse au coborât din munți pe „Drumul Tătarilor”, după care, împreună cu oastea lui Bogdan Vodă, la lumina făcliilor au străbătut satul Ciocănești, fiind primiți de primarul Gheorghe Tomoioagă la focul de tabără, loc unde s-a încins o petrecere câmpenească până duminică dimineața.
Duminică, în ultima zi a festivalului, pe lângă spectacolele folclorice, festivitățile de premiere, plutele și river raftingul pe Bistrița Aurie au fost punctul atracție pentru turiștii aflați în zonă sau care se întorceau de la Serbarea câmpenească de la Prislop. Sosirea plutașilor la Ciocănești a fost sărbătorită la butoiul cu bere rece, petrecerea continuând până spre miezul nopții.
