Pentru astăzi, atât… În ton cu vremurile!
CA BUN ROMÂN
Când ții la vatra ta, ca bun român,
Nu-i adresezi cuvinte de ocară
Și nu te porți absurd, ca un păgân,
Sfidând și Dumnezeu, și neam, și țară.
Nu dai cu pietre-n tot ce nu-ți convine,
Jucând eternul rol de formator,
Fiindcă va-nțelege orișicine
Că ești, de fapt, un biet instigator.
Nu cauți vreun câștig, de niciun fel,
Storcând amarul celor în necaz,
Așa cum face omul cel mișel
Ce n-are suflet, inimă, obraz.
Nu minți, perfid, în numele iubirii,
Forțând mereu norocul, invocându-l,
Căci toate trec, așa e legea firii,
Apoi îți va veni și ție rândul.
Să nu-i apreciezi pe cei ce spun –
Zâmbind mieros, cum fac lingușitorii –
Că ești grozav, că tu ești cel mai bun,
De parcă ți-au murit lăudătorii.
Și să nu pui pe primul plan dorința
De-a cumpăra orice ți se năzare,
Cu orice preț…Mai este conștiința
Și-n viață nu-i chiar totul de vânzare.
Prieteni, azi am scris la supărare
Din drag de țara mea, de neamul meu,
Iar de-am greșit să-mi fie cu iertare…
Să ne ajute bunul Dumnezeu!
Constantin Moldovan
Până săptămâna viitoare vă doresc să fiți iubiți, iubind!
