„Cinstirea sfintelor icoane, element esențial al identității noastre ortodoxe”

În Duminica Ortodoxiei – 25 februarie – Sfânta Biserica ne oferă un element esențial al identității noastre ortodoxe: cinstirea sfintelor icoane. Icoana ni se descoperă printr-un limbaj spiritual propriu din două domenii: istoric și teologic, fiind lipsită de cea mai mică formă de agresiune, informează Biroul de Presă al Patriarhiei Române.
Limbajul istoric al icoanei ne amintește de evenimentele sfinte din istoria mântuirii și ne îndreaptă spre Împărăția cerurilor, oferindu-ne posibilitatea de a vedea spiritual cele ce nu se pot vedea și percepe prin simțuri. Prin icoana sfântă se descoperă Dumnezeu în inima noastră, după cum spune Sf. Ioan Damaschin: „Ceea ce este cuvântul pentru auz, aceea este icoana pentru văz, căci cu ajutorul minții ne unim cu icoana”. Așadar, Evanghelia și icoana nu pot fi despărțite una de cealaltă.
Icoana ne vorbește, de asemenea, tainic–teologic și ne cheamă la rugăciune, devenind prin sfințire „locul unei prezențe harice”, făcând legătura între noi și persoana sfântă zugrăvită pe ea, după cuvântul Sfântului Apostol Pavel, care zice: „…noi privim ca într-o oglindă cu fața descoperită slava Domnului…” (II Corinteni 3, 18). Lupta pentru icoană a fost lupta pentru Fața luminoasă a lui Hristos, pe care este rezumată întreaga credință și viață creștină, întreaga Ortodoxie. Biruința smerită prin martiriu și mărturie a sfintelor icoane în Bizanț a fost triumful Ortodoxiei asupra iconoclasmului secularizator al Imperiului bizantin. În epoca noastră, locul ideologiilor totalitare a fost luat de alte forme subtile de rătăcire a persoanei umane, de la adevărul credinței. În numele unui respect pentru om, greșit înțeles, după 17 ani de la căderea comunismului, vedem cu durere că și la noi Ortodoxia și icoanele ei redevin ținta unor atacuri nedrepte. O arată cele două campanii agresive din toamna anului 2006 pentru eliminarea orei de religie din învățământul public, precum și a icoanelor din școli. Un nou iconoclasm încearcă să-L alunge pe Hristos din conștiința publică, să-i priveze pe copii de învățarea dreptei credințe și de contemplarea Feței Lui divino-umane.
Prezența icoanelor în școli depășește rolul de mijloc didactic intuitiv pe care îl poate avea la ora de religie, ele fiind imagini sfinte și sfințitoare care oferă autoritate divină în formarea intelectuală și spirituală a tinerei generații…”. (fragment din pastorala Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române adresată clerului și credincioșilor ortodocși din cuprinsul Patriarhiei Române la Duminica Ortodoxiei – prima din postul Sfintelor Paști, 25 februarie a. c.).