Președintele Klaus Iohannis a semnat luni decretul de revocare din funcție al Laurei Codruța Kovesi. În mod normal, după această hotărâre, la DNA ar trebui să fie numit un procuror-șef interimar până să fie reluată procedura de numire a unui nou procuror șef pe un mandat întreg.
Articolul 57, alineatul 7, din legea 303/2004 privind statutul procurorilor și judecătorilor arată că „în interesul serviciului, procurorii pot fi delegați, cu acordul scris al acestora, inclusiv în funcții de conducere, de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la parchetele din cadrul Ministerului Public pe o perioadă de cel mult 90 de zile într-un an”.
Astfel, după desemnarea unui interimar la conducerea DNA, se va relua procedura de numire în funcție a unui procuror-șef al Direcției pentru un mandat întreg.
Potrivit legii în vigoare, propunerea o face ministrul Justiției.
„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Național Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”, se arată în articolul 54, alineat 1, din legea 303/2004 privind statutul procurorilor și judecătorilor.
Conform ultimelor modificări ale legii, care nu a intrat în vigoare fiind atacate la CCR; președintele este scos din procedura de numire, decizia urmând a fi luată de Secția pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), la propunerea ministrului Justiției.