Dincolo de partea plină a paharului arătată de Emil Boc care a promis că reorganizarea administrativă va rezolva rapid problema absorbției banilor europeni, lucrurile sunt departe de fi lămurite, scrie gandul.info.
Opțiunea de a înființa superjudețe pe scheletul actualelor regiuni de dezvoltare încurcă în an preelectoral atât calculele oamenilor puterii, cât și pe cele ale opoziției, care văd cum le scapă printre degete atât funcții, dar mai ales bani. Ridică însă, în același timp, miza pentru o eventuală bătălie electorală dată pe coordonatele propuse de PDL. Din toate calculele cel mai prost iese PNL.
Bătălii între colegi și aliați
Vehicule electorale până acum, prin rolul de decizie în ceea ce privește distribuția resurselor financiare și umane, cei peste 40 de șefi de consilii județene se văd, în scenariul prezentat de Emil Boc, nevoiți să renunțe la influența lor în favoarea unui număr decidenți restrâns drastic. Mai mult, bătălia se va muta în interiorul propriilor partide, deoarece topirea actualelor județe în regiunile de dezvoltare care le vor prelua atribuțiile îi pune în situația de a-și disputa supremația în fața colegilor mai vechi sau mai noi.
Varianta propusă de PDL pune cele mai mari probleme nou-născutei USL. Și asta pentru că restrângerea la un număr de opt a consiliilor județene/regionale diminuează disponibilitatea PSD de a lăsa loc pe funcții PNL, în condițiile în care concurența în propriul partid va fi mult mai mare. De exemplu, în regiunea Sud-Est, tandemul de la Constanța Radu Mazăre-Nicușor Constantinescu și-ar disputa influența cu baronul de Vrancea Marian Oprișan. Situația ar fi similară în regiunea Sud-Muntenia unde în competiție ar intra personaje de calibrul lui Liviu Dragnea sau Constantin Nicolescu, lăsându-i practic fără șanse pe liberalii George Filipescu (Călărași) și Dumitru Beianu (Giurgiu).
Situația nu este una tocmai roz nici pentru celelalte județe adjudecate de PNL. Astfel, șefia CJ Bihor deținută în prezent de liberali ar putea fi ușor de pierdut într-o bătălie electorală pe regiunea Nord-Vest, unde PDL deține controlul asupra județelor Bistrița Năsăud, Cluj și Maramureș. Situația este similară în regiunea vest, în care PDL și-a adjudecat Timișul, Aradul și Carașul, enclavizând practic Hunedoara a PNL. La fel și la Brașov care face parte din regiunea centru unde supremația este deținută de UDMR prin Harghita, Covasna și Mureș.
Compensațiile sunt greu de obținut. Odată cu puterea dată pe mâna a doar câtorva oameni, reversal medaliei îl reprezintă diminuarea numărului de funcții, din schemă dispărând prefecții, iar șefii serviciilor deconcentrate, monedă de schimb în alianțe fiind tranferați către primării.
Modificări legislative în cascadă
Greul nu se rezumă doar la aceste aspecte. Bătălia este și una legislativă. Varianta propusă de PDL presupune modificarea multor acte normative, care au dat bătăi de cap politicienilor în parlament, fiind subiect de negociere la sânge. Primul pas ar fi legea din 1968 privind organizarea administrativ-teritorială și cea privind dezvoltarea regională, după care la rând ar fi actul normativ referitor la administrația publică locală, prin care ar trebui să se stabilească noua structură la nivel de județ, modul de alegere a șefilor consiliilor regionale, precum și a consilierilor. Pe listă este și legea statutului aleșilor locali și cea a prefectului. Nu în ultimul rând trebuie luate la mână hotărârile de guvern privind organizarea ministerelor pentru a se decide la mâna cui ajung serviciile deconcentrate, dar și legea finanțelor publice prin care se stabilește cum sunt împărțiți banii.
