Cine-l oprește pe bătrânul huligan?

Mai multe dintre sporturi ne-au creat ani la rând imaginea unor dispute elegante, cu „arme” exclusiv sportive, în care dictonul „să învingă cel mai bun” își găsea locul propice de aplicare. Ce mai, sporturi „domnești”, net deosebite de ultramârlănescul fotbal! Printre ele, la loc de frunte, se număra și handbalul. Așa era, cel puțin pe vremea lui Redl, Ivănescu și Moser, dar și pe cea a lui Gațu ori Gruia. Dar fiindcă răul, cel puțin la români, prinde mult mai repede și mai adânc decât binele, iată că în loc să reușim (dar oare măcar am încercat vreodată?) civilizarea mediului fotbalistic, ne-am pricopsit cu mârlănirea la extrem a celui din handbal. Cred că nicăieri în lume, până la deja celebrul meci anulat Steaua – Dinamo, nu s-a mai aruncat cu petarde într-o sală, la un meci de handbal. Și fiindcă răul cuprinde totul, fără deosebire de sex, iată că și handbalul feminin a luat-o din loc, chiar (mult) mai rău decât cel masculin. Aș zice chiar că a mers într-o progresie neverosimilă, de la micile înțepături oarecum amicale trecându-se în viteză amețitoare la înjurături, amenințări, iar acum, într-o etapă „superioară” (!?), probabil că ne putem aștepta la veritabile masacre. În mod ciudat, în mai toate conflictele majore (prostii!, din ălea minore nici nu mai avem) primul nume implicat este cel al antrenorului Naționalei dar și al echipei favorite la câștigarea Ligii Campionilor (Oltchim), Gheorghe Tadici. Dincolo de performanțe (deși la Națională lucrurile merg mai prost decât acum doi ani), Tadici este o permanentă sursă de conflict: cu arbitrii, cu Federația, cu propriile jucătoare, cu antrenorii (inclusiv cei din străinătate), cu arbitrii. Este cel care nu s-a sfiit să dea buzna în teren chiar și la un meci în care… nu juca echipa lui! Frustrările lui sunt, parțial, explicabile. Inexplicabilă este toleranța față de grobianismul individului. Și, având în vedere că sportul, înainte de bani sau performanță, înseamnă educație, cred că a venit vremea despărțirii de bătrânul huligan. Cât despre performanțe, lăsați, că s-o găsi cine să le facă.