Marea majoritate a celor care au cunoscut-o pe Diana Maloș (18 ani), tânăra care, susțin anchetatorii, a ales să-și pună capăt zilelor într-un paltin din spatele mănăstirii „Sf. Ioan”, la câteva sute de metri de apartamentul în care locuia alături de mama și cele două surori ale sale, refuză să creadă în această variantă a sinuciderii și susține cu tărie că tânăra frumoasă și plină de viață pe care au cunoscut-o nu avea cum să recurgă la un asemenea gest extrem. „Indiferent dacă a fost crimă sau sinucidere, oricum există niște vinovați” Potrivit psihologului Dacian Tudose, reacția de a refuza varianta sinuciderii, stabilită cu un arsenal întreg de argumente de anchetatori, poate fi pusă pe seama faptului că multora dintre cei apropiați Dianei le este foarte greu să accepte ideea că nu există un asasin identificabil, care să fie tras la răspundere pentru această moarte.
„În asemenea momente este mult mai ușor să inventăm un țap ispășitor. Dacă la final ancheta va confirma că a fost vorba de o sinucidere, atunci nu vom mai afla numele unui vinovat anume, ci vom înțelege că de fapt sunt mai mulți vinovați, printre care și noi. Și mă refer aici la școala românească de astăzi, care nu mai reușește să mențină o relație de comunicare între profesori și elevi, mă refer și la asaltul tot mai asiduu al societății în schimbare asupra instituției familiei, din care obligatoriu victime sunt copiii. Luăm în calcul și precaritatea situației materiale a foarte multor familii de la noi și în ultimă instanță, de ce nu, faptul că aproape toți dintre noi în ultimii ani am devenit tot mai individualiști și nu ne mai interesează problemele celuilalt de lângă noi. Indiferent dacă a fost crimă sau sinucidere, oricum există niște vinovați”, a explicat Dacian Tudose.
Ce a împins-o în ștreang? Psihologul crede că în cazul sinuciderii Dianei Maloș pot fi identificați mai mulți factori de risc.
În primul rând, susține el, mediul familiei disfuncțional, referându-se la relațiile dintre părinți și conflictele acestora cu părinții. Se știe, cel puțin așa lăsa de înțeles Diana în jurnalul și carnețelul găsite de polițiști, că tânăra era presată de mama ei să renunțe la actualul iubit, Bogdan, și să aleagă un bărbat mult mai bogat, un anume Cătălin, din Târgoviște.
Al doilea factor care a împins-o pe Diana în ștreang, e de părere Dacian Tudose, ar fi lipsa „ancorării sociale”, caracteristică persoanelor care nu au reușit să dezvolte și să întrețină relații interpersonale solide și care depășesc mult mai greu situațiile de criză sau chiar clachează dacă nu sunt susținuți de cei apropiați.
„Concret, o adolescentă care trece prin niște momente de criză va căuta din instinct sprijin în sânul propriei familii. Dacă relația cu părinții este una disfuncțională, va încerca să găsească acest sprijin și în relația cu persoana iubită, fie în relațiile cu prietenii apropiați. În cazul în care, în nici una dintre aceste zone, adolescenta nu găsește sprijin, susținere, va trăi sentimentul neputinței, deznădejdii, iar percepția proprie asupra situației de criză va fi că nu mai există nici o cale de rezolvare”, susține psihologul Tudose.
Din acel moment, explică în continuare specialistul, și până la ideea sinuciderii nu mai este decât un pas, pas care înseamnă doar un eveniment declanșator (o ceartă, aflarea unei vești proaste, oricum un fapt care privit individual nu justifică sinuciderea).
Psihologul Dacian Tudose susține că sinuciderea Dianei Maloș poate fi pusă și pe seama vârstei sale critice. „La 18 ani, personalitatea încă nu îi este suficient închegată, are încă foarte multe elemente contradictorii, iar de multe ori reacțiile la evenimentele cotidiene sunt mult exagerate”, e de părere psihologul.
Păreri
Cine e vinovat de sinuciderea „Miss Vacanța 2008”




