Cinci ore de bătut pe la uși și zeci de telefoane pentru o informație

Rata extrem de scăzută a absorbției fondurilor europene în România este pusă de autorități, de cele mai multe ori, pe seama lipsei de interes și de implicare a populației. Realitatea arată, însă, că lucrurile stau altfel.
Programul de împădurire a terenurilor agricole cu bani europeni, pe măsura 2.2.1, se bucură de atenție din partea multor suceveni, o parte dintre aceștia sunând la redacția „Monitorul de Suceava” pentru a afla mai multe informații despre instituțiile la care ar trebui să se adreseze și despre costuri.
Suprafața minimă ce poate fi împădurită este de 0,5 ha
Ieri dimineață, am vrut să aflăm care sunt pașii necesari pentru a împăduri un hectar de teren arabil în zona de șes a județului, pe măsura 2.2.1.
Prima instituție vizitată a fost Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură, unde ni s-a spus că de 2.2.1 se ocupă Oficiul Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (OJPDRP), un etaj mai sus. Aici am aflat că proiectele tehnice trebuie întocmite obligatoriu de experți specializați în silvicultură, finanțarea se acordă numai pentru teren arabil și pajiști degradate cuprinse în perimetrul de ameliorare și pentru suprafețe compacte de minimum 0,5 ha. Proiectul tehnic prevede și analiza solului în baza căreia se face recomandarea pentru specia de puieți care se va cultiva. Pentru cererea de finanțare sunt necesare actele doveditoare ale proprietății sau folosinței terenului, respectiv contractul de arendare sau concesiune. Pot obține finanțare atât persoanele fizice, cât și primăriile, firmele sau obștile care dețin terenul în devălmășie. Foarte important, solicitantul trebuie să aibă calitatea de fermier, dovedită de înscrierea în Registrul exploatațiilor agricole, sau să desfășoare activități agricole, cu declarație pe propria răspundere și dovada de înscriere în registrul agricol de la primăria unde se află terenul.
200 de milioane de euro pentru împădurirea terenurilor arabile în 2011
Dacă nu am reușit să ne lămurim cum se face un proiect și cât costă, am aflat, totuși, de la OJPDRP că proiectele se depun în sesiuni speciale, iar anul trecut în județul Suceava nu a fost depus nici unul. În acest an, sunt patru sesiuni de depunere a proiectelor: 1-28 februarie, 2-31 mai, 1-30 septembrie și 2-30 decembrie. Pentru fiecare sesiune, la nivel național, sunt alocați câte 50 de milioane de euro.
Dacă pe același program alte state europene dau până la 10.000 de euro pentru împădurirea unui ha teren arabil, guvernul de la București a stabilit un cost standard de înființare a plantației de 1.560 euro la hectar pentru zona de munte, 1.660 euro/ha în zona de deal și 1.900 de euro/ pentru zona de câmpie. Din această sumă, se decontează 70 la sută, adică 1.248 de euro/ha la plantația înființată la munte, 1.328 euro/ha la deal și 1.520 euro/ ha la câmpie. Tot din bani europeni se acordă timp de cinci ani sume de întreținere a plantației înființate. Beneficiarul este obligat să păstreze plantația 15 ani.
Conformitatea și eligibilitatea proiectelor sunt verificate doar la nivelul OJPDRP Suceava.
Suceava are 12.000 de ha de teren arabil nelucrat
Am întrebat la OJPDRP care este suprafața agricolă necultivată a județului și suprafața degradată, pretabile la împăduriri, și am fost trimiși la următoarea instituție, Direcția Agricolă. Un etaj mai jos. Pentru a afla costul unui proiect tehnic și documentația necesară pentru întocmire ni s-a spus să întrebăm la Direcția Silvică sau Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare (ITRSV).
De la Direcția Agricolă am aflat în primul rând că este foarte complicat să încerci împădurirea terenurilor agricole. Ni s-a spus că este o întreagă documentație pentru schimbarea categoriei de folosință a terenurilor, că schițele cadastrale costă, la fel ca și intabularea, și că oamenii n-au bani, și că prioritară ar trebui să fie împădurirea terenurilor degradate.
Suprafața totală necultivată din județ a ajuns la 12.000 de hectare, din care circa 70 la sută este în zona de câmpie. Terenurile degradate, afectate de eroziune, ocupă aproximativ 12.800 ha, din care 70 la sută sunt în zona de munte și 30 la sută în cea de deal. Suprafața necultivată crește cu o rată anuală de circa 20 la sută, iar cea degradată cu cinci-zece la sută. Potrivit specialiștilor de la Direcția Agricolă, acordarea subvențiilor agricole la hectar și nu pe producție favorizează lăsarea pământurilor pârloagă.
Pasul următor a fost la Direcția Silvică: nu are atribuții în program. ITRSV: are un birou specializat de împăduriri, care verifică gratuit documentația tehnică, dar nu întocmește proiecte tehnice, prin urmare nu poate spune nici ce costuri sunt, nici ce trebuie să conțină un astfel de proiect.
Lista firmelor din Suceava autorizate să facă proiecte pe măsura 2.2.1
La Camera Agricolă, fostul Oficiu de Consultanță Agricolă, consultantul FADR ne-a comunicatcă au specialiști în proiecte doar pe măsurile 1.4.1 și 1.1.2, ferme de subzistență și instalarea tinerilor la sate. În baza unor hotărâri de Consiliu Județean, care a preluat Camera Agricolă, costurile la aceste tipuri de proiecte sunt de patru la sută din valoarea eligibilă, pe 1.1.2, și 150 de euro, pe 1.4.1.
O listă a firmelor cu certificat de atestare pentru proiectare și/sau lucrări de îmbunătățiri funciare în domeniul silvic din județul Suceava nu am găsit la nici una dintre instituții, doar o recomandare de a căuta pe site-ul Ministerului Agriculturii, într-o listă de peste 300.
Cu răbdare, le-am găsit: Axicon, Doropad, Savirod, Sursa – din Suceava, Păstrăvul Holdean din Broșteni, Prosilva Fălticeni și Quick Project Poiana Stampei, aceasta din urmă cu număr de telefon greșit. Dintre toate, singura care era în cunoștință de cauză în legătură cu proiectele tehnice pe 2.2.1 a fost Dorapad, care a precizat, însă, că nu este interesată de împăduriri decât de la cinci ha în sus, altfel nu este rentabil. Cu bunăvoință, reprezentantul firmei, Ovidiu Hîncu, ne-a informat că un cost aproximativ al proiectului tehnic este de 70 de euro pentru fiecare hectar și că pe programul de împăduriri pe fonduri europene nu este necesară intabularea terenurilor, aceasta fiind obligatorie numai pe proiectele finanțate din Fondul de Mediu. La celelalte firme ni s-a răspuns că se ocupă ori numai de execuție, ori că au în obiectul de activitate împăduriri, dar până acum n-au făcut nici o lucrare.
De la o altă firmă, de pe lista consultanților FADR, SC Luanli SRL Suceava, ni s-a spus că este interesată de astfel de proiecte și are colaborare cu un expert silvic.
Cât costă înființarea unei plantații
În final, cu datele obținute în cinci ore de pelerinaj și cu ajutorul unui inginer silvic, am reușit să facem un calcul aproximativ al costurilor de înființare a unei plantații de un ha în zona de șes. Pentru un hectar sunt necesari 2.500 de puieți de salcâm; 1.000 de puieți costă la pepinieră 406 lei cu tot cu TVA, deci circa 235 euro. Manopera de plantare a 2.500 de puieți costă circa 800 de euro, la care se mai adaugă costurile de transport de la pepinieră la locul de plantare (nesemnificative, comparativ cu totalul costurilor) și 70-100 de euro proiectul tehnic. Documentația cadastrală mai costă în jur de 100-120 de euro, astfel că suma totală se apropie de cei 1.520 de euro decontați pentru plantațiile înființate la câmpie. Pentru zona de munte, sunt recomandate plantațiile de molid. La un hectar se plantează 5.000 de puieți, iar prețul cu TVA la 1.000 de puieți este de 533,2 lei. Suma decontată este de 1.248 euro.
Mai precizăm că la toate instituțiile vizate am solicitat informațiile la nivel de conducere, am fost primiți imediat și nu a fost nevoie să pierdem timpul așteptând pe la uși.
De cât timp are nevoie un cetățean care începe acest drum de la poarta instituției, cu ofițerul de serviciu sau cu un funcționar care tocmai atunci are altceva de făcut este o experiență care se poate dovedi traumatizantă.