Un număr de cinci centre comerciale dintr-un total de 40 de astfel de proprietăți generează aproape 40% din cifra de afaceri totală, dar au împreună doar 21% din suprafața închiriabilă la nivel național, potrivit unui studiu realizat de Sonae Sierra în parteneriat cu PwC.
În același timp, 35% din veniturile totale sunt obținute de următoarele 15 centre comerciale, acestea cumulând 35% din suprafața închiriabilă, iar celelalte 25 de proprietăți, cu 44% din suprafață, generează 27% din venituri.
„Este interesant de notat că unele centre comerciale au cifre de afaceri relativ scăzute, chiar dacă au venituri pe metru pătrat mari. Acest fenomen poate fi explicat printr-o varientate de motive, precum mixul de chiriași sau venituri din surse secundare. Pe de altă parte, sunt câteva centre comerciale bine plasate care au venituri relativ mici pe metru pătrat, dar cifra de afaceri totală este mare”, se menționează în raportul lansat marți într-o conferință de presă.
În România, la finele anului 2011 stocul de centre comerciale, respectiv mall-uri, parcuri de retail, dar și magazine vechi modernizate se ridica la peste 3 milioane de metri pătrați, potrivit datelor prezentate în studiu.
Topul celor 40 de centre comerciale în termeni de cifră de afaceri este reprezentat în mare parte de proiecte de dimensiuni mici și medii, cu un număr limitat de performeri de top care obțin venituri ridicate.
Cele mai multe centre comerciale moderne sunt situate în București și alte mari orașe, care au o rată ridicată de penetrare a retailului modern și venituri peste medie. Astfel, zona de Sud, în care este inclus și Bucureștiul, concentrează 53% din suprafața totală de centre comerciale, din care 92% în Capitală, pe locul doi plasându-se zona de nord-est cu 14%, pe trei zona de nord-vest cu 9%. Zona de vest a atras 8% din suprafață, la fel și zona de sud-est, în timp ce centrul are doar 6% din suprafață, iar sud-vestul 4%.
În funcție de numărul metrilor pătrați închiriabili, centrele de mici dimensiuni sunt mai numeroase în țară, cele mari și foarte mari fiind localizate în principal în București.
Centrele mai puțin sofisticate, cum ar fi cele de cartier, reprezintă aproximativ 50% din totalul centrelor comerciale moderne. În plus, centrele regionale și cele supra-regionale se regăsesc în orașele principale și în București. Recent, s-a înregistrat o creștere în numărul „mega-centrelor”, acelea care folosesc ancore comerciale puternice ca principală atracție.
„La nivel regional, județele cu un PIB pe locuitor mare au și cei mai mulți metri pătrați de spații de retail pe locuitor. Bucureștiul se află pe primul loc în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor (peste 15.000 euro) și de asemenea după suprafața închiriabilă (560 metri pătrați pe locuitor). Cu adevărat remarcabilă este Timișoara, al doilea cel mai bogat oraș din România, care are 60% din PIB-ul pe cap de locuitor al Bucureștiului, dar doar 22% din suprafața totală a centrelor comerciale”, se menționează în studiu.
Arad are cea mai mare suprafață închiriabilă pe cap de locuitor din toate județele, la polul opus, cu un număr redus sau chiar fără niciun centru comercial construit plasându-se Călărași, Dâmbovița, Harghita și Sălaj.
„Mai este loc pe piață pentru alte centre comerciale. Dacă analizăm numărul de centre comerciale din București în comparație cu alte orașe mari din Regiune, vom vedea că acesta este departe de media acestora. În București, cred că mai este loc de 1-2 mall-uri și de asemenea, mai este loc și pentru parcuri de retail. Sunt de asemenea, orașe secundare care ar putea absorbi proiecte noi. Situația în țară trebuie analizată oraș cu oraș, pentru că de exemplu Iași este saturat, dar în Timișoara mai este loc”, a spus Ingo Nissen, directorul pentru România al dezvoltatorului portughez de centre comerciale Sonae Sierra.
În opinia sa, în prezent sunt foarte multe proiecte în așteptare, care multe dintre ele vor fi reluate o dată cu revenirea pieței.
Intensificarea competiției pe piața românească a centrelor comerciale va duce la o nevoie sporită de competențe manageriale și abordări comerciale sofisticate, ceea ce va impune jucătorilor de pe piață să utilizeze factorii de succes în crearea unei afaceri durabile, consideră autorii studiului.
„Recesiunea și stoparea finanțărilor care a urmat acesteia au blocat multe proiecte imobiliare, dar sunt semne că piața începe să se dezghețe. Cu toate acestea, dezvoltatorii trebuie să țină cont de faptul că succesul financiar al noilor proiecte nu trebuie privit ca fiind garantat. Există anumiți factori de succes care trebuie luați în considerare precum managementul profesionist, mixul de chiriași și posibilitățile de distracție, pe lângă factorii tradiționali precum amplasamentul și ușurința accesului”, a declarat Bogdan Belciu, Partener, Servicii de Consultanță pentru Management, PwC România.
Autorii studiului apreciză că până acum competiția pe piața centrelor comerciale a fost foarte scăzută, iar acest lucru a asigurat succesul financiar în majoritatea cazurilor, în ciuda atenției relativ scăzute acordate unor factori de succes relevanți, precum localizare, accesibilitate, mixul de chiriași, zona de food și relaxare, abilitățile și experiența managementului sau activitățile de marketing. De asemenea, planurile agresive de expansiune ale retailerilor s-au transpus într-o cerere sporită pentru spații comerciale, ceea ce alimentat o expansiune rapidă a suprafeței totale închiriabile.
„Este de așteptat ca anumiți factori cheie precum amplasamentul, accesibilitatea și posibilitățile de relaxare să reprezinte în continuare vectori importanți de creștere, dar competiția sporită și schimbările la nivelul cererii vor întări probabil rolul managementului profesionist, al activităților de marketing și al mixului de chiriași, factori cruciali pentru atragerea clienților și diferențierea între centrele comerciale. Acest lucru este în mod deosebit important pentru București și alte câteva mari orașe”, menționează sursa citată.
