Ciclurile Lunii influențează gustul vinului, în opinia unor comercianți britanici, care au decis să organizeze ședințe de degustări de vinuri doar în zilele „bune”, potrivit calendarului lunar, informează bbc.co.uk. Maria Thun, o străbunică germană, începe să se bucure de o influență tot mai mare asupra industriei vinurilor din Marea Britanie.
Ea a publicat, în premieră, un calendar în 1950, care împarte zilele în „zile-fruct”, „zile-floare”, „zile-frunză” sau „zile-rădăcină”, în funcție de ciclurile Lunii și de alinierea planetelor. Vinul are cea mai bună aromă în zilele „fruct”. Acest clasament inedit este completat, în ordine descrescătoare, de „zilele-floare”, „zilele-frunză” și de „zilele-rădăcină”.
În acest calendar, cea mai rea zi pentru degustările de vinuri este marcată prin sintagma „zi nefavorabilă”.
Zile favorabile pentru degustarea vinurilor
Două mari lanțuri de supermarketuri britanice se numără printre cei mai recenți discipoli ai acestei filosofii. Conducătorii lor au făcut public faptul că au decis, în mod oficial, să invite experții din domeniu, pentru sesiunile de degustări de vinuri, doar în zilele pe care acest calendar le declară „favorabile”.
Cei care cred în această teorie susțin că vinul este un organism viu, influențat de ciclurile Lunii. În schimb, scepticii afirmă că nu există nicio dovadă care ar putea să explice schimbările gustului vinului.
Teoria avansată de Maria Thun susține că vinul este un organism viu, care „răspunde” ciclurilor Lunii în același fel în care anumite persoane cred că și oamenii răspund acestor cicluri. Așa numitul „efect al Lunii” a fost respins de comunitatea oamenilor de știință, care îl consideră un element ce aparține „pseudo-științei”, dar discipolii lui consideră că așa cum Luna exercită o influență enormă asupra mareelor, el influențează într-un mod similar nivelul apei din organismul uman și, implicit, comportamentul oamenilor.
Teoria potrivit căreia vinul are un gust diferit, în funcție de ziua în care este savurat, nu este totuși o idee excentrică. Toții experții din domeniul vinurilor par să fie de acord cu această idee, chiar dacă explicațiile lor sunt diferite.
Un comerciant de vinuri din Marea Britanie a declarat că a adoptat teoria calendarului „biodinamic”, formulată de Maria Thun.
„Am testat opt sortimente de vinuri într-o zi de marți, care era o zi «frunză», iar apoi, am testat aceleași vinuri într-o zi de joi, care era o zi «fruct». Rezultatele au fost concludente”.
„Vinul nu a avut un gust rău în ziua de marți, ci a fost mult mai expresiv în ziua de joi. A fost mai exuberant. A fost ca și cum porțile raiului s-ar fi deschis, norii s-ar fi împrăștiat și vinul a putut să se exprime la adevărata lui valoare”, a explicat același comerciant britanic, care a precizat că magazinul său va organiza sesiunile de degustări de vinuri din Londra doar în zilele „fruct”.
Agricultura biodinamică, un concept vast
Calendarul biodinamic este doar o parte dintr-un concept mai vast, cel al agriculturii biodinamice, inventat de Rudolf Steiner, în 1920. Acest concept este asemănător cu cel al agriculturii organice, dar diferențele esențiale se referă la datele în care trebuie să se realizeze plantatul și semănatul, care trebuie să fie în concordanță cu ciclul Lunii.
Agricultura biodinamică a avut deja o influență vizibilă asupra industriei de profil, deoarece o parte dintre viticultori au adoptat deja principiile care o guvernează.
În ciuda creșterii de popularitate înregistrată de acest concept, există în continuare o doză masivă de scepticism, iar anumiți oameni de știință nu au ezitat să catalogheze aceste principii ca fiind „acte de vrăjitorie”.
Luna influențează plantele prin schimbarea nivelului apei în corpul acestora, iar acest detaliu are repercusiuni asupra calității vinurilor. Mai mulți experți în domeniu consideră că aceste modificări se datorează alinierii planetelor și calendarului lunar.
Jamie Goode, un specialist în vinuri, a declarat că aceste detalii „nu reprezintă chiar un nonsens” și că vinurile au gusturi diferite în anumite zile, dar că „aceste diferențe nu sunt majore” și că ele „depind mai mult de presiunea atmosferică”.
Există și alte aspecte ale agriculturii biodinamice care ar putea să explice motivul pentru care producătorii de vinuri au renunțat la metodele convenționale, încercând să îmbunătățească din calitatea vinurilor lor, iar aceste motive nu au nicio legătură cu Luna, a explicat același specialist britanic.
Acești producători de vinuri nu folosesc pesticide ci îngrășăminte naturale, ară terenurile folosind tehnologie manuală și folosesc alte culturi de plante, amplasate în zonele adiacente terenurilor viticole, pentru a crea un ecosistem divers.
