Fundașul Cristian Chivu a declarat, în primul interviu acordat după incidentul din data de 6 ianuarie, apărut în ediția de sâmbătă a cotidianului Gazzetta dello Sport, că i-a fost teamă că ar putea muri în timpul operației la cap și că și-a dat seama imediat că este vorba de o accidentare gravă.
Chivu a povestit publicației citate tot ceea ce a simțit în momentul accidentării și pe drumul spre spital, jucătorul român recunoscând faptul că și-a dat seama că este vorba despre o accidentare gravă. „În momentul impactului, nu am auzit un zgomot care să semene cu cel făcut de un cap spart. Însă senzația de teamă am simțit-o imediat. Mi-am dat seama imediat ce s-a întâmplat, pentru că am simțit o gaură în cap. Am înțeles imediat că mă vor opera, iar medicul Combi (n.r. – responsabilul departamentului medical de la Inter Milano, Franco Combi) a avut atitudinea potrivită atunci când mi-a confirmat că trebuie să mă operez, chiar în timp ce ne aflam în ambulanță”, a spus Chivu.
Întrebat la ce se gândea în acele momente, Chivu a răspuns: „La tot ce este mai rău. Cristian, acum îți vor deschide capul: și dacă ceva va merge rău? Și Natalia (n.r. – fiica lui Chivu) și Adelina (n.r. – soția lui Chivu) cum se vor descurca, dacă tu nu vei mai fi la fel. Fotbal va mai fi viața ta? „.
Internaționalul român a mărturisit că și-a pierdut cunoștința poate pentru 2-3 secunde, „nu mai mult”, el amintindu-și impactul cu jucătorul Pellissier, dar nu și căzătura. „Ulterior, am vrut să văd ce s-a întâmplat, chiar când eram în spital am urmărit imaginile la TV, iar mai apoi pe internet. Vroiam să înțeleg și am înțeles că era vina mea: când am înțeles că nu mai aveam șanse să ajung la balon, trebuia să mă opresc, dar unele lucruri ți le spui mai târziu, nu atunci pe loc. Pellissier – mi-a spus-o atunci când m-a vizitat la spital – a văzut doar o umbră care se ridică, dar era deja târziu”, a povestit Chivu momentul impactului.
Jucătorul echipei Inter a lăsat să se înțeleagă că incidentul din ianuarie i-a schimbat mult perspectiva asupra vieții: „Dacă aș fi fost întrebat înainte de data de 6 ianuarie de ce îmi este frică în viață, aș fi spus: «Că ar putea să i se întâmple ceva rău fetiței mele, Natalia». Pe 6 ianuarie mi-a fost frică că ar putea să nu-mi mai fie frică pentru fiica mea”.
Întrebat dacă o astfel de senzație se poate numi „teama de a muri”, Chivu a răspuns: „Nu știu dacă se numește așa, dar știu că atunci când ești supus unei operații la cap, te gândești chiar și că nu te vei mai trezi. În timpul scurs de la accident și până la operație, m-am gândit la atât de multe lucruri. Știu, totuși, că am fost un pacient bun și am încercat să rămân calm și să-mi calmez soția. Am chemat-o și i-am spus: «Stai liniștită, am doar puțin sânge sub piele, acum îl vor scoate și diseară voi fi acasă». Știam că este o minciună. După operație, eram atât de euforic, încât am început să-i sun pe toți și să dau mesaje de mulțumire, când medicii și-au dat seama ce fac mi-au luat telefonul mobil și mi l-au dat înapoi după două zile. Prima noapte petrecută la reanimare a fost un coșmar, la fiecare oră veneau să mă trezească, iar eu deja îi așteptam cu ochii deschiși.«Cum te cheamă?”. «Cristian Chivu». «Unde ești?». «La Verona». «Cum se numește acest spital». «De unde să știu eu». «Care a fost scorul partidei?». «1-0, mi-ați spus-o chiar voi». Reușeam chiar să glumesc”, a povestit Chivu.
Interviul cu Cristian Chivu se întinde pe două pagini în cotidianul Gazzetta dello Sport, care publică mai multe fotografii cu Chivu, alături de soția și fiica sa, dar și cu cicatricea ce i-a rămas în urma intervenției chirurgicale la cap.
Fundașul Cristian Chivu s-a accidentat la cap în meciul cu formația Chievo, disputat pe 6 ianuarie, la un duel cu fotbalistul Sergio Pellissier. Internaționalul român a fost scos de pe teren pe targă și a fost înlocuit de Marco Materazzi, românul fiind transportat cu ambulanța la spitalul din Verona. El a fost supus unei intervenții chirurgicale reușite, ce a durat aproximativ două ore, pentru îndepărtarea unui hematom și pentru refacerea unei fracturi din zona parietală dreaptă.
