Fostul ministru al Justiției, Tudor Chiuariu, susține că trebuie să rămână Curtea Constituțională un arbitru între cele trei puteri ale statului, iar judecătorii constituționali să fie numiți „prin acordul dintre Putere și Opoziție”, așa cum sunt numiți membri CNA sau ai Băncii Naționale a României.
„Nu avem nepărat o problemă structurală privind modul cum îi desemnăm pe acești judecători (ai Curții Consttiuționale-n.r.)”, a spus, joi seara, la TVR Info, deputatul liberal Tudor Chiuariu.
În cadrul emisiunii, în care a fost invitat și senatorul PSD Toni Greblă, șeful Comisiei juridice din Senat, s-a ajuns la compararea procedurii de numire a judecătorilor pentru Curtea Supremă a SUA cu cea de desemnare a celor de la Curtea Constituțională a României.
Chiuariu a susținut că în SUA dezbaterea privind numirea unui judecător al Curtea Supremă, care are și atribuții constituționale, este „pe prima pagină a ziarelor”, ceea ce nu s-a întâmplat în România, iar din cauza acestei lipse de reacție a opiniei publice și mass-media, probabil au ajuns la Curtea Constituțională a României „oameni care nu trebuiau să ajungă acolo”.
Totodată, Chiuariu a susținut că nu este „în niciun caz pentru o soluție radicală, cea de desființare a Curții Constituționale, și nici pentru preluarea atribuțiilor acesteia de către Înalta Curte de casație și Justiție”.
„Curtea Constituțională trebuie sa rămână în mijlocul acestor instituții (Parlament, Guvern, Justiție -n.r.) ca un arbitru”, a spus liberalul, precizând că în momentul în care una dintre cele trei puteri, și anume puterea judecătorească are și atribuții de arbritru, ea nu mai poate fi și jucător – fiind una dintre cele trei puteri – și arbitru.
În acest sens, Chiuariu a dat exemplu o situație cu care Curtea Constituțională a și fost sesizată: „Unii judecători au dat hotărâri privind creșterile salariale ale lor sau ale colegilor lor”.
„Unele dintre acele hotărâri erau abuzuri. Acele abuzuri într-un sistem în care Înalta Curte de Casație și Justiție ar avea și atribuții constituționale, n-ar mai putea fi stopat”, a declarat fostul ministru al Justiției, Tudor Chiuariu, care s-a pronunțat pentru menținerea Curții Constituționale.
Pe de altă parte, Chiuariu a subliniat că este important modul în care sunt desemnați judecătorii constituționali, indicând „o soluție simplă”.
„Pentru a nu mai avea acuze din partea Opoziției, acești judecători să fie numiți prin acordul dintre Putere și Opoziție. Cei doi jucători politici desemnează de comun acord un arbitru, ca să arbitreze atât jocul dintre ei, cât și soarta celor mai importante legi care trec în Parlament”, a explicat Chiuariu.
Moderatorul a susținut că ar fi o „utopie”, însă Chiuariu a spus că se procedează așa „și-n cazul unor intituții autonome, care sunt sub control partamentar”.
„Desemnarea membrilor acestora se face prin negociere și prin acordul Opoziției cu Puterea”, a afirmat Chiuariu, dând exemple Consiliul Național al Audioviziualului sau Banca Națională a României.
Curtea Constituțională se compune din nouă judecători numiți pentru un mandat de nouă ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Trei judecători sunt numiți de Camera Deputaților, trei de Senat și trei de Președintele României.
Fiecare Cameră a Parlamentului numește, cu votul majorității membrilor săi, la propunerea Biroului permanent și pe baza recomandării Comisiei juridice, în calitate de judecător, persoana care a întrunit numărul cel mai mare de voturi. Procedura este una formală.
Toni Greblă a reclamat, în emisiunea de la TVR Info, faptul că Guvernul și-a asumat de „șapte-opt ori” răspunderea în Parlament pe legi foarte importante, demersul fiind reclamat la Curtea Constituțională, unde „cu cinci la patru, ca la hochei” sesizările au fost respinse.
Greblă a explicat că judecătorii CC numiți de actuala putere dau voturi în favoarea Executivului, în timp ce restul au opțiuni diferite.
Cu privire la obiecția de neconstituționalitate referitoare la Legea dialogului social, cu majoritate de voturi în privința criticilor de neconstituționalitate extrinseci și cu unanimitate de voturi în privința criticilor de neconstituționalitate intrinseci, CC a constatat, miercuri, că dispozițiile criticate de Opoziție sunt constituționale.
În ce privește obiecția de neconstituționalitate referitoare la Legea privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, cu unanimitate de voturi, CC a constatat că aceasta este neîntemeiată în raport cu criticile formulate.
Pe cele două legi, Guvernul și-a asumat în 18 aprilie răspunderea în fața Parlamentului, fiind ultima asumare a Executivului.
