Consiliul Concurenței va sancționa orice acțiune concertată a producătorilor de medicamente care ar pune presiune pe autorități în ceea ce privește taxa clawback, însă este dispus să accepte excluderea TVA și a adaosurilor de distribuție și de farmacie de la plata taxei.
„Sunt dispus să discutăm și să lucrăm împreună în ceea ce privește excluderea TVA și a adaosurilor. Decizia este la Guvern, noi avem un rol sfătuitor”, a declarat marți președintele autorității de concurență, Bogdan Chirițoiu.
El a menționat însă că instituția pe care o conduce va sancționa orice acțiune concertată a jucătorilor din industrie de modificare a legii privind taxa clawback.
„Nu există nicio garanție că, având în vedere că este un an electoral, dacă vom avea o acțiune concentrată a companiilor care va pune presiune pe autorități într-o perioadă vulnerabilă, nu o voi consideră o încălcare a legii”, a spus Chirițoiu.
El a făcut o paralelă cu situația din anul 2008, tot an electoral, când distribuitorii au boicotat livrările de medicamente, însă din anumite considerente nu au fost sanctionați. La acea vreme cursul s-a depreciat puternic, de la 3,2 lei pe euro la 3,7 lei pe euro, astfel ca distribuitorii primeau cu circa 20% mai puțin de la stat pe medicamentele livrate.
„Distribuitorii au spus atunci că nu mai fac livrări în aceste condiții. A fost un boicot de trei săptămâni, unii au mai livrat, unele farmacii au furnizat medicamente, dar acest lucru nu a avut efect major asupra pacienților. A fost o amenințare doar și pentru că statul avea culpa sa pentru ca plătea cu 20% mai puțin decât se angajase am decis să nu aplicăm sancțiuni”, a spus Chirițoiu.
În acest context, reprezentantul Consiliului Concurenței a adăugat că dacă apar acum acțiuni concentrate din partea producătorilor de medicamente aceștia nu trebuie să extrapoleze decizia instituției din urmă cu patru ani.
Chirițoiu a arătat ca taxa clawback nu ridică probleme din punct de vedere concurențial, aceasta fiind practic un discount la vânzare.
În același timp, oficialul Consiliului Concurenței a arătat că nici diferențierea între medicamentele generice și cele inovative nu încalcă legea concurenței, având în vedere că genericele au o marjă de profit mai redusă în condiții normale de piață.
„Ne-am opus în schimb oricărei măsuri care ar putea arăta ca un efort de conservare a cotelor de piață. Legea poate avea ca efect ca firmele să nu se mai concureze. Din acest motiv am insistat pe aplicarea taxei pe produse, nu pe companie, tocmai pentru a nu descuraja firmele să-și crească vânzările pe anumite produse”, a adăugat Chirițoiu.
El a admis că nu este o lege perfectă, însă a arătat că este foarte dificilă adoptarea unei soluții care să nu stârnească nemulțumiri.
Pe de altă parte, reprezentanții producătorilor spun ca nu vor face presiuni concentrate asupra autorităților și că nici nu vor exista retrageri de medicamente de pe piață.
„Noi n-am spus niciodată că avertizăm să retragem produse din România, ci că ne va fi foarte greu să le garantăm în aceste condiții economice. Nu se pune problema retragerii de medicamente sau închiderii de firme, din rațiuni economice. Concurența este foarte mare în România, iar decizia de a închide firma de aici este un act de sinucidere. Niciun om rațional nu poate amenința cu sinuciderea”, a declarat Sorin Popescu, reprezentantul Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente.
Săptămâna trecută Camera de Comerț Americană în România (AmCham) a solicitat Guvernului să modifice forma actuală a taxei de clawback, apreciind că în caz contrar aceasta va duce la deteriorarea iremediabilă a încrederii investitorilor prezenți pe piața locală și a atractivității României pentru investițiile viitoare.
Guvernul a transmis Fondului Monetar Internațional că va menține taxa clawback în industria farmaceutică, prezentând acest sistem de taxare ca metodă principală pentru a evita acumularea de noi arierate în domeniu.
Ministrul Sănătății, Vasile Cepoi, a declarat săptămâna trecută că decizia privind taxa de clawback va fi luată după o analiză de impact, care va fi făcută până în 15 iunie de reprezentați ai ministerelor Finanțelor, Sănătății, Justiției, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și ai industriei de medicamente.
Sistemul clawback, introdus la finele anului 2009, prevedea că toți producătorii de medicamente trebuie să contribuie la finanțarea sistemului public de sănătate cu o sumă reprezentând între 5% și 11% din veniturile realizate din vânzarea produselor.
Companiile din domeniu au acuzat atunci că noua taxă este discriminatorie pentru agenții economici prin suprafiscalizare, în timp ce Guvernul a admis că sistemul s-a dovedit nefuncțional deoarece nu a fost colectat decât aproximativ 5% din suma previzionată.
Ulterior, Guvernul a decis că firmele de medicamente vor fi obligate să plătească o taxă trimestrială raportat la valoarea consumului de medicamente, Casa Națională de Asigurări Sănătate urmând să comunice valoarea procentului conform unei formule matematice.
Producătorii de medicamente au reclamat însă în continuare că sistemul este deficitar, arătând, printre altele, că taxa clawback actuală se aplică inclusiv la TVA colectat pe vânzări de medicamente, ceea ce încalcă principiile Codului Fiscal.
