Chiria spațiilor comerciale din Bazarul Sucevei, menținută aceeași de șapte ani

Bazariștii suceveni sunt cei mai avantajați din țară în privința prețurilor cu care sunt închiriate spațiile comerciale existente. În vreme ce și costurile de administrare a Bazarului au crescut de la un an la altul, odată cu creșterea prețului la utilități, la gunoiul strâns zi de zi în cantități impresionante, chiriile din Bazarul Sucevei au rămas aceleași de șapte ani.
Așa se face că proprietarii de chioșcuri în Bazar plătesc o taxă de numai 1,10 lei/zi pe metrul pătrat ocupat, dacă chioșcul le aparține, sau 1,20 lei/zi pe metrul pătrat ocupat, dacă chioșcul aparține Direcției Administrației Piețelor.
Pentru spațiile comerciale de alt gen decât chioșcurile de tip IRA, IPRUC sau termopan, mai mari de 5 mp, precum spațiile de alimentație publică de pe marginile Bazarului, taxa de închiriere a terenului este de 0,6 lei/zi pentru fiecare metru pătrat ocupat, inclusiv terasele și copertinele închise și deschise, sau doar 0,50 lei/zi pe metrul pătrat ocupat, dacă obiectul de activitate este prestări servicii.
În aceste condiții, proprietarul unui chioșc din zona modernizată a Bazarului are de plătit o chirie lunară de numai 127 de lei, pentru un chioșc de 3,85 mp (chioșcurile au fost micșorate pentru a fi lărgite aleile), în vreme ce proprietarii de chioșcuri din zonele nemodernizate, unde dimensiunea standard ocupată de un chioșc a rămas de 5,06 mp, plătesc o chirie de aproximativ 167 de lei pe lună.
Chiriile mici din Bazar, considerată o măsură socială
Taxele din Bazar sunt aceleași din 2004, în ciuda devalorizării leului și a creșterilor de prețuri la toate serviciile și utilitățile, care ar fi justificat din plin și o ajustare a tarifelor percepute bazariștilor.
Primarul Sucevei, Ion Lungu, spune că menținerea chiriilor modice pentru spațiile din Bazar reprezintă o măsură de protecție socială.
“Mulți dintre cei care vând în Bazar nu au deloc o situație socială bună, abia își întrețin familiile. Sunt și unii care au reușit să se ridice, pornind de acolo, dar acum, când vânzările lor au scăzut, nu se mai poate vorbi de profituri consistente, ci de asigurarea traiului de zi cu zi”, a spus Lungu.
Primarul Sucevei spune că și decizia de desființare a taxei de intrare în Bazar, de la 1 ianuarie 2010, a fost o măsură de intrare în normalitate, în condițiile în care nici un alt centru comercial din oraș nu percepe o taxă de intrare, precum și o măsură de ajutorare a celor din Bazar, ca nu cumva acea taxă modică, de 0,5 lei de persoană, să îi îndepărteze pe eventualii clienți.
500 de lei, taxa de închiriere a unui stand în Bazar la Slobozia
Taxele pentru spațiile comerciale din Bazar sunt de șase-șapte ori mai mici decât cele dintr-un centru comercial de genul Iulius Mall, situat vizavi de Bazar, unde chiriile pornesc de undeva de la 50 de euro pe metrul pătrat pe lună, dar și condițiile asigurate chiriașilor sunt la un alt nivel.
Cert este că în vreme ce peste tot în țară prețul de închiriere a spațiilor din bazar și piețe a fost modificat de la un an la altul.
De exemplu, la Slobozia, care nu are un Bazar atât de cunoscut și de căutate precum cel de la Suceava, taxa pentru un stand este încă din 2010 de 500 de lei lunar.
Prețurile mici de închiriere a chioșcurilor din Bazarul sucevean au rămas aceleași de șapte ani, în ciuda faptului că încasările la bugetul local au fost tot mai mici, în vreme ce investițiile făcute au fost tot mai mari, odată cu demararea proiectului de modernizare.
Până acum, pentru amenajarea platformei betonate și a halelor realizate pe o structură metalică, cu pereți din panouri de policarbon, au fost cheltuiți aproximativ 60 de miliarde de lei vechi, iar anul acesta se intenționează alocarea altor 30 de miliarde de lei vechi, pentru realizarea altor două platforme, ceva mai mici.
Mai mult, odată cu eliminarea taxei de intrare, veniturile anuale obținute din Bazar la bugetul local au scăzut cu peste cinci miliarde de lei vechi.