Cea mai însemnată sărbătoare din câșlegile de iarnă, după Sfântul Vasile sau Anul Nou este Boboteaza – 6 Ianuarie. În ajunul Bobotezei, în comuna Fundu Moldovei preotul umblă de la casă la casă cu crucea, stropind cu un mănunchi de busuioc agheasmă dintr-o cofă purtată de pălimar, toate acareturile gospodăriei. Părintele este precedat de un grup de copii care strigă tare ciuralesaa! – o variantă fonetică locală a lui Kirie Eleison – Doamne miluiește!
Copiii primesc nuci, mere sau bani. În casa cea mare, fiecare gospodină pregătește bucate de post constând din: prune fierte, pere uscate fierte, bob fiert, colivă, salată de fasole. Preotul primește de la fiecare gospodar un fuior de cânepă, un colac și o sumă de bani. Din fuiorul de cânepă preotul este obligat să facă funia la clopot, precum și funia pentru gropar cu care se lasă sicriul în groapă. Cu acest prilej se pune câte o cruce mică lucrată din draniță cu un fir de strămătură roșie și busuioc în locurile unde se adapă vitele – produf (produh, produu), halău, știubei, la toate fântânile și la ușa grajdului, uneori și pe poartă.
În ziua de Bobotează, preotul face agheasma mare la apa Moldovei, în fața unei cruci de gheață. Din această agheasmă, credincioșii iau pentru acasă în diferite vase pentru a o folosi în ocazii mai speciale. (www.fundu-moldovei.ro)





