Pe 8 august, în spațiul generos al Muzeului de Istorie Suceava, a avut loc vernisajul expoziției “Chipuri în timp – inocență și înțelepciune”, în organizarea Muzeului Bucovinei și a Asociației Părinților pentru Ora de Religie Suceava, în colaborare cu Coaliția pentru Familie.
Acest eveniment se încadrează în categoria celor menite să aducă în atenția publică chipuri, nume, destine cu un rol determinant în lupta anticomunistă. Anul 2017 este Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului în Patriarhia Română. Chipurile expuse pe simezele muzeului sucevean sunt adevărate torțe de ortodoxie, purtătoare de duh și de lumină creștină.
„Nu există cultură decât înlăuntrul unei viziuni religioase a lumii”, scria în jurnalul său Alexandru Mironescu, om de știință, gânditor și membru al Rugului Aprins, grupare de înaltă trăire ortodoxă, spirituală, românească mai cu seamă, din care au făcut parte personalități ce aveau să devină, peste ani, cei mai mari rugători ai neamului: Părintele Dumitru Stăniloae, Părintele Sofian Boghiu, Vasile Voiculescu, Părintele Adrian Făgețeanu, Părintele Arsenie Papacioc, Nichifor Crainic, Petre Țuțea. Acești mărturisitori, dar și alții, de aceeași trăire creștină, au făcut obiectul expoziției „Chipuri în timp – inocență și înțelepciune”, sub semnătura artistului plastic Aida Șușter, expoziție completată de o serie de portrete realizate de Alexandra Calistru.
Un fapt deosebit constă în includerea în rândul rugătorilor în Ceruri și a doi dintre cei care astăzi se află printre noi: Părintele Iulian Prodromitu (duhovnicul românilor de la Muntele Athos, născut în Vorona Botoșanilor) și Părintele Rafail Noica (fiul filosofului Constantin Noica).
Evenimentul a produs în sufletele celor prezenți bucurie, dar și o înălțime a spiritului menită să ridice privitorul spre adevăratul scop al viețuirii: trăirea prin Iubire, asumarea trecutului într-un prezent tot mai șubred. Într-o Românie monitorizată și chiar „sancționată” pentru sfinții ei, într-o societate modelizată după șabloane europene, devin tot mai rare momentele de recunoaștere și de asumare a valorilor.
Deși trecuți prin ani grei de tortură, înfometare și teroare psihică, trăsăturile chipurilor nu sunt ale unor oameni suferinzi, chinuiți, învinși. Cei prezenți în sălile Muzeului de Istorie din Suceava au admirat chipuri – sfeșnice strălucinde în întunericul comunist. Vedem, privind atent fiecare portret, frumusețea însăși a ortodoxiei.
“Veți vedea în expoziție 29 de chipuri de Oameni, de repere ontologice și identitare pentru români și pentru ortodoxie în sens mai larg. Așa după cum Memoria înseamnă identitate, Memoria înseamnă și conștiință, știm că ea este apanajul persoanelor, nu al inșilor. Este al persoanelor care au conștiință ontologică, și nu al inșilor care sunt concentrați doar pe pripășirea biologică”,a spus reprezentantul Coaliției pentru Familie, dr. Valeriu Gavrilovici, care a formulat și invitația unor noi expoziții în spațiul sucevean, pe măsură ce colecția de chipuri ale mărturisitorilor se va completa cu alte personalități ale Ortodoxiei. “Mulțumim doamnelor pentru talanții pe care i-au primit de la Dumnezeu și i-au pus în lucrare, pentru frumusețile pe care ni le înfățișează pentru câteva săptămâni nouă, sucevenilor, și le așteptăm în continuare cu alte frumuseți cu care să ne delecteze”, a încheiat dr. Valeriu Gavrilovici.
Prezent la eveniment, pr. Ioan Irimia, de la Biserica „Sfânta Înviere” Suceava, a oferit audienței propriile mărturii, în fapt un omagiu adus unui alt preot-martir care a pătimit în pușcăriile comuniste: Manolache Dobrescu.
“Am avut bucuria să întâlnesc în viața aceasta pe unii dintre acești părinți duhovnicești, să cunosc pe unii dintre părinți duhovnicești care sunt în tablourile acestea. Vă pomenesc de un chip pe care eu însumi l-am întâlnit când eram copil, la Biserica Învierea Domnului din Suceava, un preot cu ani mulți în spate, se numea Manolache Dobrescu. Nu știam nimic despre trecutul lui, puteam să constatăm că atunci când mergeam la spovedit sau când ne chema să ne dea cireșe, când îi sărutam mâna, o mireasmă din altă lume ne mângâia și ne impresiona. Noi, copiii, credeam că așa este firesc, bătrânii să miroase frumos. După moartea lui, după un timp, am aflat cine era Manolache Dobrescu, un preot de mir cu trei copii, din ținutul Vrancei, soția din Suceava. A fost arestat, a stat 11 ani în pușcărie, s-a întors fără nici un dinte în gură. Citind despre viețile sfinților mai târziu, mi-am spus: cu siguranță am cunoscut și eu un sfânt! Așa l-am socotit, cu inima mea de copil”,a povestit pr. Ioan Irimia.
O altă mărturie a venit din partea pr. Vartolomeu, de la Mănăstirea „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava, care atunci când era student l-a cunoscut pe părintele Dumitru Stăniloae. Părintele Vartolomeu a vorbit despre “acest an comemorativ și de rezistență împotriva comunismului, prin care Biserica a triumfat cu acești eroi ai credinței, părinții noștri, prin scriitori, prin acești laici – Petre Țuțea, Ioan Alexandru și mulți alții. Poate unii dintre dvs. pe Ioan Alexandru l-ați și cunoscut, venea și predica la Putna, la Sf. Liturghie. El predica și la studenți, era un înflăcărat, vorbea cu mult patos”.
Atmosfera creștină a fost completată de un emoționant program oferit de copiii de la Atelierul Arta Dramatică, al APOR Suceava.
Expoziția de la Suceava poate fi așezată între cuvintele lui Nicolae Dabija, din romanul „Tema pentru acasă”. Atunci când elevii unei școli din Moldova de dincolo de Prut sunt întrebați ce este iubirea, o elevă mărturisește: „…dacă ar fi să scoți din Biblie câteva întâmplări, niște psalmi, unele file și chiar pe unii profeți cu cărțile lor, ea tot Biblie rămâne; dar dacă scoți din ea Iubirea, aceasta devine o carte oarecare”. Să privim România ca pe o Biblie din care, dacă scoatem aceste „chipuri ale sfințeniei”, nu rămânem decât un teritoriu, un pământ sterp, uscăciune sufletească. O carte oarecare!
Născută pe 23 septembrie 1967, în Botoșani, Aida Șușter a urmat cursuri ale Școlii Populare de Artă. Este instructor de ArtTerapie la secția de Ergoterapie a Spitalului de Psihiatrie Botoșani.
Alexandra Calistru expune pentru prima dată, însă lucrările au reușit să atragă atenția nu doar prin calitatea execuției, ci mai ales prin delicatețea chipurilor, inocența și puritatea care transpar din fizionomiile anonime, dar care cuprind o întreagă lume. Este absolventă a Facultății de Biologie și Geologie a Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, dar a studiat și pictura, la Școala Populară de Artă Botoșani, cu prof. Victor Hreniuc.
Expoziția este deschisă publicului până în data de 24 august 2017, la Muzeul de Istorie Suceava, sala de expoziții temporare, apoi va fi găzduită de Așezământul Social-cultural al Parohiei Sf. Înviere Suceava.
Florentina Tonita





