Presa chineză a salutat, luni, „succesul total” al misiunii Chang’e-3 și a publicat primele fotografii realizate de roverul spațial Iepurele de jad, în care se observă amprentele lăsate pe solul lunar de cele șase roți ale vehiculului, informează AFP.
China, țara cu cea mai mare populație din lume, a reușit, weekendul trecut, două realizări tehnologice majore, la doar câteva ore una de cealaltă – aselenizarea sondei Chang’e-3 și debarcarea pe Lună a roverului Iepurele de jad.
Vehiculul cu șase roți, care are o masă de 120 de kilograme, și-a întins panourile solare în Golful curcubeului, o zonă lunară încă neexplorată, potrivit Administrației spațiale chineze. Această zonă oferă condiții favorabile în privința expunerii la Soare și în privința posibilităților de comunicare cu Terra.
Roverul teleghidat, conceput pentru a rezista la diferențe de temperatură de 300 de grade Celsius, a realizat o fotografie a modulului de aterizare al sondei Chang’e-3, fixat pe solul lunar cu patru suporturi telescopice.
Acest modul a reușit să coboare, sâmbătă, pe satelitul natural al Terrei, după ce și-a pornit, pentru a-și încetini coborârea, motoarele cu propulsie inversată. Evenimentul a fost transmis la televiziunea chineză.
China a devenit astfel a treia țară din lume și prima țară din Asia care a reușit o aselenizare lentă. Sonda a debarcat pe lună roverul de explorare Iepurele de jad, care a devenit astfel funcțional.
Iepurele de jad va efectua analize științifice ale solului lunar și observații prin telescop, trimițând pe Terra imagini în 3D cu satelitul său natural. Roverul va fi operațional timp de trei luni, perioadă în care se va deplasa cu o viteză maximă de 200 de metri pe oră.
China este, astfel, a treia țară din lume, după Statele Unite și Uniunea Sovietică, ce a reușit o aselenizare lentă – ultima aselenizare a unei stații spațiale având loc în august 1976, în cadrul misiunii spațiale sovietice Luna 24.
Salutând „succesul total” al misiunii Chang’e-3, întreaga presă oficială chineză a publicat luni primele fotografii realizate de roverul spațial Iepurele de jad, în care se observă amprentele lăsate pe solul lunar de cele șase roți ale vehiculului.
„Având în vedere creșterea rapidă a populației mondiale și epuizarea numeroaselor resurse (naturale, n.r.), progresele explorării spațiale și utilizarea pașnică a resurselor pe Lună sau Marte ar putea fi o opțiune pentru omenire”, a declarat cotidianul China Daily, într-un editorial intitulat „Misiunea fantastică pe Lună”.
Duminică, președintele Chinei, Xi Jinping, și prim-ministrul Li Keqiang s-au deplasat la Centrul de control spațial din Beijing, unde a fost anunțat oficial „succesul total” al misiunii Chang’e-3.
Aselenizarea de sâmbătă face parte din program spațial Chang’e, marcat deja de succesele realizate de sondele Chang’e-1 (lansată în octombrie 2007) și Chang’e-2 (lansată în octombrie 2010), care au permis, după plasarea lor pe orbită, efectuarea unor observații detaliate asupra Lunii.
Agenția de presă oficială China News a anunțat, pe de altă parte, lansarea misiunii Chang’e-5, care va avea loc în 2017, după lansarea misiunii Chang’e-4, programată deja pentru anul 2015.
China alocă multe miliarde de dolari misiunilor de cucerire a spațiului, percepută ca un simbol al puterii de care dispune această țară, dar și al ambițiilor Partidului Comunist Chinez (PCC) aflat la putere. În acest sens, China dorește să devină prima țară din Asia care va trimite un astronaut pe Lună, probabil după 2025.
Și alte țări din Asia au ambiții spațiale care vizează Luna, începând cu India, care a reușit să plaseze pe Lună o sondă, pe 14 noiembrie 2008 – o premieră, de la lansarea programului spațial indian (1963).
