La Muzeul de Științele Naturii Suceava va fi deschisă, în perioada 7–9 noiembrie 2025, expoziția cu vânzare „Mineralia”, în cadrul căreia „vedeta” este chihlimbarul. Programul de vizitare: 10:00-18:00 (ultima intrare la ora 17:30). Intrarea este liberă.
Evenimentul este organizat de Muzeul Național al Bucovinei, care invită publicul la Muzeul de Științele Naturii din Suceava, la ediția de toamnă a expoziției cu vânzare „Mineralia”, care aduce în prim-plan un material cu o istorie fascinantă și o frumusețe atemporală – chihlimbarul.
După cum am aflat de la organizatorii expoziției, chihlimbarul (sau ambra) este rășina fosilizată a unor conifere care au crescut pe pământ cu zeci de milioane de ani în urmă. Rășina, care este azi chihlimbar, se prelingea din trunchiurile copacilor prin crăpături spre pârțile lor exterioare. În condiții extreme, copacii secretau rășina excesiv, ca răspuns la schimbările bruște ale climei sau condițiilor de mediu (ex. o erupție vulcanică).
Formându-se în condiții de căldură și presiune de-a lungul timpului geologic, chihlimbarul pierde compușii volatili întărindu-se într-o „piatră de podoabă” spectaculoasă. Varietatea de culori este mare, de la galben auriu la portocaliu roșiatic, de la alb lăptos până la maro închis, devenind astfel un material deosebit de apreciat în lumea bijuteriilor.
Chihlimbarul poate pluti pe apa sărată, ceea ce a făcut ca popoarele antice să îl numească „piatra de mare”. Vikingii foloseau chihlimbarul ca monedă de schimb, având valoarea aurului. Grecii antici au descoperit că prin frecarea de un material, chihlimbarul generează electricitate statică și l-au numit „electron”. Romanii considerau chihlimbarul ca având puteri vindecătoare și calități magice, fiind folosit în tratamente sau în ceremonii. Pentru a ajunge cât mai ușor la aceasta resursă a fost stabilită o rută comercială numită „Drumul Chihlimbarului”, care lega Roma de coasta Mării Baltice.
În secolul XVIII, chihlimbarul a fost considerat atât de prețios încât la comanda Țarului Rusiei meșteri polonezi din Gdansk au decorat o întreagă sală a Palatului din Sankt Petersburg folosind tone de chihlimbar – „Sala de chihlimbar”.
Chihlimbarul mai apare în cantități mici în Indonezia și Republica Dominicană. O raritate o reprezintă ocurența de chihlimbar din România, județul Buzău, satul Colți. Aici s-a format un chihlimbar de culoare roșiatic închis, denumit Rumanit.
În zilele noastre, sursa principală de chihlimbar rămâne țărmul Mării Baltice. Acest minunat material natural ascunde mistere de milioane de ani, conservate în micile bucăți aurii.
„Vă invităm să descoperiți misterele chihlimbarului și frumusețea bijuteriilor inspirate din natură, în cadrul acestui eveniment dedicat pasionaților de minerale, pietre prețioase și artă naturală. Expoziția Mineralia – salonul de toamnă 2025 – este posibilă datorită implicării domnului Andrei Gorduza, partener constant și prieten al Muzeului Național al Bucovinei. Eveniment este aprobat și finanțat de Consiliul Județean Suceava”, au precizat organizatorii.
