Muzeul de Științele Naturii Suceava prezintă, în intervalul 21 februarie – 10 martie a.c., expoziția „Chihlimbarul – mit și realitate”.
„Piatra” care poartă în ea istoria lumii
Expoziția, care se înscrie în seria manifestărilor menite să atragă atenția publicului vizitator asupra colecțiilor muzeului, prezintă printr-o panotare ilustrată însoțită de texte explicative dar și prin expunerea unor mostre și a unor podoabe din chihlimbar mitul și realitatea acestei „pietre” care poartă în ea istoria lumii.
Așa cum a precizat muzeograful Angela Anea, șefa secției Științele Naturii din cadrul Muzeului Bucovinei, expoziția, deschisă în întâmpinarea sărbătorii de Mărțișor, vine și cu o ofertă de mărțișoare și podoabe din chihlimbar, care pot fi achiziționate de la standul cu vânzare din incinta muzeului.
O rășină fosilă solidificată în urmă cu 50 – 60 de milioane de ani
Chihlimbarul, numit și ambră galbenă, este o rășină fosilă care provine de la unele specii de pin, rășină care s-a solidificat ca substanță amorfă în urmă cu 50 – 60 de milioane de ani.
Având culoarea caracteristică galbenă (ca mierea sau ca ceara), dar uneori având o paletă cromatică diversă, care variază de la brun-roșcat la verde-negru, chihlimbarul înglobează în structura sa fosile animale sau vegetale având totodată incluziuni gazoase, lichide sau minerale.
Rășina, care arde cu flacără și se topește la 300 grade Celsius, se dizolvă ușor în solvenți organici și se electrizează prin frecare.
„Camera de Chihlimbar”
Fragmentele de chihlimbar brut de diferite nuanțe, aparținând colecției de mineralogie a muzeului sucevean, dar și diverse obiecte de podoabă – coliere, brățări, cercei, medalioane, piese decorative (copăcei) – cărora le vin în completare ilustrațiile, hărțile și textele explicative, conturează istoria acestei „pietre” magice, care parcă ține captivă lumina înlăuntrul ei, materie din care oamenii au confecționat amulete tămăduitoare și podoabe deosebite.
Unul dintre panourile expoziției prezintă informații despre faimoasa „Cameră de Chihlimbar”, din Palatul Ekaterina de la Sankt Petersburg, salon strălucitor împodobit cu lambriuri (șase tone de ambră galbenă), care a fost dăruit în anul 1716 țarului Petru cel Mare de regele Prusiei, Friedrich Wilhelm al II-lea.
Sunt de fapt imagini ale salonului reconstituit în anul 2003, întrucât panourile originale au fost jefuite de trupele naziste în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și au dispărut fără urmă.
„Piatra” norocului, frumuseții și dragostei
Prezentând (ilustrat sau în eșantioane) diversele varietăți ale acestei „pietre” numite și „Aurul Nordului” (succinitul baltic, simetitul din Sicilia, rumanitul din Rusia și România, burmitul din Burma Superioară, ajkaitul din Ungaria sau valchovitul din Moravia), „piatra” norocului, frumuseții și dragostei, expoziția poate fi vizitată până pe data de 10 martie.
Poate prea puțin mediatizat, Muzeul Chihlimbarului de la Colți (jud. Buzău) deține o colecție unică în țară și în lume în care, între altele, se află un eșantion de rumanit cu greutatea de 1.787 de grame.
De la standul de la parter, vizitatorii pot achiziționa medalioane și mărțișoare (7 lei), cercei (10 – 12,5 lei), brățări (22 – 25 de lei), copăcei (25 de lei) sau coliere (75 – 375 de lei).
