În principiu, sezonul de tenis de câmp a luat sfârșit, din moment ce nu doar Turneul Campionilor și-a desemnat câștigătorii, atât la feminin,cât și la masculin, dar chiar și Cupa Davis (devenită cu totul și cu totul altceva decât cea din vremea lui Năstase și Țiriac și a celor 3 finale jucate de noi) ne-a adus la sfârșitul săptămânii trecute un turneu final de un dramatism extraordinar și o câștigătoare, Italia, pe care nu știu câtă lume o vedea în această postură înaintea turneului final. Sigur însă e că victoria i-a fost înlesnităși de Nole Djokovic, care în semifinala cu Italia a „reușit” să piardă și la simplu,și la dublu, având minge de meci la simplu, care era și mingea de calificare în finală! N-a fost să fie, dar aici cred că putem spune că sârbul și-a cam făcut-o cu mâna lui, obsesia lui de a câștiga tot ce se poate câștiga (ba și ceva pe deasupra!) ducând la o extenuare absolut logică, în săptămâna de după Turneul Campionilor, unde de asemenea jucase până la epuizare. În sfârșit, să ne bucurăm pentru Sinner, care chiar cred că merită acest trofeu, însă pentru mine e clar că a încerca să compari ce fac el, Alcaraz și, să zicem, Medvedev cu bătăliile chiar epice ale trioului care dă să se retragă (Nole, Rafa, Roger) este o blasfemie. Să rămânem pentru final tot la tenis, de partea… dureroasă a fileului! Un comunicat venit ieri pe facebook anunța că așteptatul și ultramediatizatul proces al Simonei Halep la TAS, în care și ea, și noi, ne puneam mari speranțe, cică nu figurează pe lista proceselor (nici măcar a audierilor!) programate până pe 31 martie. E greu să mai cred că și ăștia au ceva cu ea și/sau cu noi. Mai plauzibil mi se pare că nu avem date nici suficiente, nici corecte. Că suntem mințiți, poate prin neinformare, dar mințiți. Corelând cele două evenimente despre care am scris aici, aflu că Nole și Serbia au refuzat controlul antidoping la Cupa Davis. Adică, se poate? Din nou, ceva nu știm. De ce naiba în țara asta prost făcută nu se poate spune ceva cinstit, adevărat, de la cap la coadă?