Cheltuirea banilor publici, o necunoscută

Administrațiile publice locale acordă preferențial fonduri ONG-urilor, multe dintre ele nu publică rapoartele anuale de activitate, iar consilierii locali nu au inițiative legislative, sunt câteva din concluziile unui raport realizat de Asociația Pro Democrația și Transparency International.
Proiectul „Îmbunătățirea integrității la nivelul administrației publice locale”, desfășurat în perioada august 2006-octombrie 2007, a urmărit creșterea nivelului de integritate în administrațiile municipale în șapte reședințe de județ: Alexandria, Baia Mare, Craiova, Focșani, Lupeni și Oradea.
În fiecare municipiu au fost organizate grupuri pentru integritate în administrația locală, formate din reprezentanți ai unor ONG-uri locale, sindicate, jurnaliști, funcționari publici și aleși locali, care au monitorizat activitatea administrațiilor locale și care au venit cu soluții la problemele constate.
Inițiativă deficitară.
În general consilierii locali au o prezență ridicată la ședințele consiliului local, însă inițiativa lor legislativă este deficitară în toate locațiile.
Anunțurile cu privire la desfășurarea ședințelor consiliului local nu conțin toate informațiile referitoare la proiectele de hotărâri, așa cum prevede Legea 52 din 2003. O altă practică întâlnită este introducerea pe ordinea de zi a consiliului local a unor proiecte de hotărâri cu puțin tip înainte de desfășurarea ședințelor, sub pretextul urgenței și, câteodată, se abuzează de ședințele extraordinare.
Proiecte „personalizate”.
Participanții au sesizat utilizarea caietelor de sarcini „cu adresă”, practicarea unor prețuri nejustificat de mari, proiecte de investiții personalizate în funcție de primarul de la momentul respectiv. Cel mai îngrijorător lucru este că oamenii de afaceri, chiar dacă sesizează aceste nereguli, nu reacționează pentru că se tem, de pildă, că vor pierde șansa de a câștiga contracte publice sau pentru că astfel crește posibilitatea să devină ținta unor controale abuzive.
Majoritatea administrațiilor locale nu scot un raport anual al activității lor, neștiind că acest lucru este obligatoriu.
Consultare teoretică.
Participarea publică în procesul de elaborare a bugetului local este unul deficitar, pentru că cetățenii nu sunt consultați în mod veritabil. Consultările sunt inițiate de autorități, dar, de cele mai multe ori, ele sunt percepute ca fiind lipsite de impact, pentru că oamenii fie nu au competență în domeniu, fie sunt interesați doar de probleme din cartier, sau se folosește un limbaj mult prea tehnic.
În unele locații, capacitatea administrativă în aplicarea Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public este scăzută fie pentru că nu există personal, biroul este inaccesibil fizic, sau din cauza slabei informatizări a circuitului documentelor în cadrul instituției. Prețul de copiere a documentelor ce conțin informații de interes public oferite la cerere este foarte mare, peste nivelul pieței, iar pe pagina de internet a instituției nu sunt publicate informațiile de interes pentru cetățeni.
Opacitate.
Autorii raportului au semnalat opacitatea activității comisiilor de specialitate ale consiliului local. În anumite locații nu există procese-verbale, avizele sunt scrise în ședințele consiliului local, iar la focus grupuri participanții au explicat cum avizele erau date „pe genunchi” de președintele ședinței, fără consultarea cu ceilalți membri.
În plus, consilierii locali nu folosesc eficient deplasările în străinătate în interes public, pentru că nu sunt urmate de proiecte din care comunitatea să beneficieze.