Președintele Comisiei de control SRI, deputatul PDL Cezar Preda, a declarat, miercuri, într-un interviu pentru MEDIAFAX, că în spațiul politic și în mediul de afaceri „care se învârte pe lângă politicieni” există „o paranoia” legată de ascultarea telefoanelor.
Cezar Preda a făcut afirmația comentând declarația lui Sorin Frunzăverde potrivit căreia politicienilor le este frică să vorbească la telefon pentru că le sunt ascultate telefoanele.
Preda spune că nimeni din mediul politic nu trebuie să se teamă că îi sunt ascultate telefoanele.
Președintele Comisiei de control a SRI afirmă că mandatele de ascultare sunt „extraordinar de bine controlate”, precizând că există și „o carență”, care ar trebui îndreptată.
Prezentăm fragmentul pe această temă din interviul acordat agenției MEDIAFAX de către deputatul Cezar Preda, liderul PDL Buzău:
„Reporter: Domnul Frunzăverde spunea, în conferința de presă susținută astăzi: «Telefoanele ne sunt ascultate, ne e frică să vorbim la telefoane».
Cezar Preda: Este o afirmație, după părerea mea, care trebuie obligatoriu detailată de domnul Frunzăverde, pentru că la nivelul domniei sale, care a fost ministru al Apărării și a condus un serviciu secret, este o afirmație riscantă. Trebuie să vină cu date. Eu, în calitate de parlamentar, de șeful Comisiei de control al SRI, pot să vă spun că am avut asemenea evaluări. Eu cu domnul George Maior am făcut, în 2010, o evaluare națională să vedem dacă există această fobie, această paranoia a telefoanelor la nivelul țării. Și rezultatele n-au arătat decât că există în spațiul politic românesc o asemenea paranoia și în mediul de afaceri care se învârte pe lângă politicieni. În rest, cetățenii nu au această paranoia și nu au această preocupare, este un lucru demonstrat prin analiză statistică serioasă. Deci, când faci o asemenea afirmație, trebuie să fii mult mai precis. Aștept precizările de la domnul Frunzăverde.
Iar în privința afirmației domniei sale că a spus public în timpul campaniei interne acest lucru cu stat polițienesc, cu tot respectul, trebuie să-l contrazic, a spus-o numai în două cazuri, până noi ne-am întâlnit și i-am spus: «Sorine, ești bazat pe ceva? Măi, nu mai face afirmații din astea, că suntem într-o bătălie internă, se uită toată țara la noi și mesajul nostru care să fie? Că dacă Boc rămâne, noi vom fi stat polițienesc. Ai argumente?» Și, pe urmă, el a scos din discurs și chiar a mărit discursul ca timp afectat ideologiei. Și spunea așa: există o diferență fundamentală – și rog să i se ia transcriptul – între liberalism și creștin-democrație, cu statul social, cu economia socială de piață, cu tot ceea ce înseamnă stat minimal și ce înseamnă carențele pe care o doctrină liberală… sunt contrabalansate, sunt pe urmă atenuate în folosul cetățenilor de această ideologie creștin-democrată – pe care Sorin Frunzăverde ne-a inoculat-o.
El a fost artizanul intrări noastre în PPE, cu unul, doi, trei oameni. Cum s-a schimbat? Cum, acum, liberalismul este cel care îi oferă confort? E greu să intru cu Sorin Frunzăverde într-o asemenea polemică, pentru că este foarte bine pregătit din punct de vedere al ideologiilor și presupun că, în carențele pe care le am eu, va găsi argumente să-mi anuleze, până la urmă, percepția. Dar eu o fac, pentru că e o reacție la cald, din ce îmi aduc aminte din discursul lui. E posibil ca el să fi avut substraturi în discurs pe care eu nu le-am prins.
Rep.: Spuneți despre ascultarea telefoanelor că ar fi o paranoia între oamenii politici.
C.P.: Oamenii politici, media și oamenii de afaceri care învârt….
Rep.: N-ar trebui să se teamă nimeni în mediul politic că îi sunt ascultate telefoanele?
C.P.: Nu. Aceste mandate de ascultare sunt extraordinar de bine controlate, însă există, într-adevăr, o carență pe care v-a trebui să o îndreptăm, aceea că în dosarele de urmărire, sau în ceea ce înseamnă materialul întocmit de procurori, există pasaje care nu reflectă, până la urmă, implicarea unor oameni de politic și nu numai în acțiunea pe care procurorul o instrumentează. Doar că apare ca nume. E, o asemenea extrapolare a folosirii numelui în anumite convorbiri telefonice ale unui politician nu trebuie să ducă sub nici o formă la acuzația acelui politician. Și am să vă spun de ce. Primul argument este că trăim într-o perioadă grea, o recrudescență a escrocheriei la nivel național. Ne-am umplut de escroci care folosesc nume politice, partide politice, în a-și atinge scopul, și atunci spune «Trebuie să câștig asta, pentru că mă girează cutare». Până dovedesc eu că acel cutare l-a girat, e o cale foarte lungă.
Aș vrea să vă dau o serie de exemple de colegi de-ai mei care, pe bună dreptate, în observarea acestor similitudini făcute în spațiul public al presei cu numele domniilor lor, cu acțiunea instrumentată de procurori, au venit și-au spus: «Măi Cezare, spune-ne ce să facem. La noi vin în audiență 10 inși, 20 de inși pe zi, care mă roagă să ajungă la cutare demnitar». El, ca și președinte de organizație sau candidat, n-are cum să-i spună unui om «Domnule, nu mă interesează, dumneata faci ce trebuie, faci legal în 30 de zile». Orice deputat, pentru că așa înseamnă că ești aproape de om, pune mâna pe telefon și spune «Domnule ministru, sau domnule șef de agenție, domnule director general, vă rog eu să-l primiți pe omul acesta că are să vă transmită ceva». Dacă toată această acțiune de răspuns la ceea ce înseamnă interlocutor se termină aici, acel parlamentar sau acel responsabil politic nu are de ce să-și facă probleme. Dacă se merge mai departe, spunându-i «Rezolv problema», atunci înseamnă că omul acela merge mai departe decât ar trebui”.
