Am încondeiat ouă. Pentru prima oară!

Paștele acesta a venit cu o experiență inedită: am încondeiat ouă pentru prima oară.

Viorica Semeniuc a fost cea care mi-a împărtășit din arta încondeierii ouălor în atelierul ei din Moldovița, iar vestea bună e că am filmat tot și materialul video îl poți vedea pe canalul nostru de YouTube / #cevaltceva.  

Când nu erau vopselele din comerț....

Viorica Semenciuc încondeiază ouă de când era mică. “De la vârsta de 8 ani. Iar eu la rândul meu le-am învățat pe fetele mele”, mărturisește localnica din Moldovița, care este unul dintre artizanii din Bucovina care transformă ouăle în adevărate bijuterii.

În atelierul ei au intrat sute de turiști, iar pe cei mai mulți i-a învățat să încondeieze. Viorica Semeniuc are și o pensiune în Moldovița care, înainte de pandemia care a cuprins întreaga lume, era mai mereu plină de turiști din țară, dar și din străinătate. De Paște, învățau să “picteze” ouă, pregăteau masa de Paște, umpleau coșul cu bunătăți și ouă, după care mergeau împreună la Slujba de Înviere....  

Lecția încondeierii a început cu o mică demonstrație. Viorica Semeniuc ne-a arătat o tehnică veche de încondeiere, numită batic, prin care oul este scufundat în mai multe băi de vopsea. Cromatica diferă de la o zonă la alta, iar la Moldovița, ne spune gazda noastră, culorile folosite sunt galben, roșu și negru. Astăzi se folosește vopsea de ouă din comerț, însă pe vremuri, ne spune gazda, femeile încondeiau ouăle cu culori obținute din plante: culoarea galbenă se făcea din coji de ceapă sau din floare de tei, roșul se obținea din sfeclă roșie, negrul se făcea din coajă de nuc, verdele, din frunză de nuc, iar albastrul, din flori numite viorele.

“Uau. E spectaculos de-a dreptul”

Oul, golit de conținut, pentru o durată cât mai îndelungată, este împărțit în patru, fiind trasate primele linii. Mâna doamnei Viorica mângâie oul cu chișița ce lasă în urmă forme care încep să îl transforme într-o operă de artă. Înainte de a începe scufundarea succesivă a oului în culorile menționate, sunt desenate ultimele linii, care reprezintă și motivul folosit. “Coarnele berbecului e un motiv foarte vechi”, ne explică Viorica Semeniuc ce reprezintă acele linii curbate. Și tot ea continuă: “Există mai multe simboluri... Cele mai cunoscute sunt simbolurile religioase, de exemplu crucea pascală, apoi există simbolul vegetal, cum ar fi spicul de grâu, simboluri cosmice, simboluri care reprezintă uneltele agricole, plugul, grebla, simboluri zoomorfe, reprezentând animale sălbatice, ursul, cocoșul de munte...”.

Ne întoarcem la demonstrație. Prima culoare folosită este cea galbenă, care se acoperă parțial cu ceară de albine, pentru a o proteja. Apoi oul vine scufundat pe rând în celelalte două culori, roșu și negru, vopseaua fiind acoperită pe porțiuni conturate deja cu ceară de albine. La final, avem un ou negru, de nu pricepi de ce nu ne-am oprit doar la galben sau chiar la roșu. Dar când ceara se topește la lumina unui bec, iar oul este șters cu un șervețel, rămâi de-a dreptul surprins de ce a putut să iasă din mâinile încondeietorului. “Uau. E spectaculos de-a dreptul”, e reacția cât se poate de sinceră.

“Și eu am reacționat exact la fel prima oară”, spune Paul, colegul meu videograf care a mai filmat demonstrații în atelierul Vioricăi Semeniuc.

A urmat apoi partea în care am făcut schimb de locuri și am preluat chișița de la doamna Viorica. Ce a ieșit, vezi în reportajul video pe care l-am atașat la acest material pe www.monitorulsv.ro.

Sau direct pe canalul nostru de YouTube / #cevaltceva ori pe site-ul www.cevaltceva.ro.